Rapița, o cultură cu beneficii multiple pentru agricultura românească

Rapița este o plantă erbacee anuală, care a început să câștige teren, la propriu și la figurat, printre celelalte culturi agricole de bază la nivel mondial, ocupând locul al treilea în lume, după soia și palmier, printre plantele oleaginoase. În principal, se cultivă pentru uleiul său, care din punct de vedere nutrițional este cel mai echilibrat pentru consumul uman, având un conținut foarte scăzut de acizi grași saturați, producători de colesterol. În spațiul european, uleiul de rapiță este folosit din ce în ce mai frecvent la producția de biodiesel, o sursă de energie neconvențională cu multiple avantaje pentru agricultori.  

În partea ce ține de asolament, rapița are o deosebită importanță agrotehnică. Datorită vegetației sale bogate, dar și ritmului ei rapid de creștere, cultura de rapiță distruge practic buruienile și lasă solul într-o stare foarte bună din punct de vedere fizico-chimic și biologic. Părăsind terenul timpuriu, oferă posibilitatea să se execute o temeinică pregătire a solului pentru culturile de toamnă. Toate acestea fac din rapiță o foarte valoroasă premergătoare plantă pentru cultura cerealelor de toamnă, în special a grâului.

Pentru România, rapița este una dintre cele mai profitabile culturi agricole, în pofida faptului că este o cultură relativ nouă pentru spațiul nostru. Suprafețele cultivate azi cu sămânța de rapiță, aproape 500 de mii de hectare în fiecare an,  sunt cu mult mai mici decat cele ale clelorlate țări europene conform ultimelor statistici agricole ale Uniunii Europene. Ultimele tehnologii de cultivare în domeniu, dar și cele mai noi tehnologii de hibrizi de rapiță permit cultivarea acesteia cu succes în condițiile climaterice variate din țara noastră, făcând din rapiță o cultură față de care fermierii români manifestă un interes tot mai mare.

Rapița este cultivată cel mai frecvent pentru semințele bogate în ulei și pentru cantitatea mare de proteine și săruri minerale din șrot (material furajer provenit din resturile de semințe rămase după extragerea uleiului). Astfel, rapița poate fi utilizată ca nutreț verde toamna târziu și primăvara devreme, deoarece, conform studiilor de specialitate, din 100 kg semințe de rapiță se obțin 30-35 kg ulei și 50-55 kg de șroturi.  Uleiul de rapiță este utilizat, de asemenea, atât în industria alimentară, cât și în industria combustibililor ecologici, în industria textilă, a pielăriei, a lacurilor, vopselelor, în industria poligrafică, la fabricarea lumânărilor și multe altele.

Un alt motiv al întrebuințării rapiței este capacitatea plantei de a spori fertilitatea solului pe care se cultivă și caracteristicile sale vegetative ce împiedică eroziunea terenurilor în pantă. Totodată, se cunoaște că rapița este și o foarte bună plantă meliferă, în condițiile climaterice din România asigurând între 35 și 100 kg de miere la hectar. 

Pe lângă numeroasele întrebuințări descrise mai sus, sporirea suprafețelor ocupate de cultivarea acestei plante in Europa și creșterea  producției se datorează obligativității, impuse de Uniunea Europeană, de întrebuințare a rapiței în industria de carburanți biodiesel. Promovarea rapiței, ca și plantă producătoare de energie, nu a avut drept cauză doar prețul ridicat al petrolului, ci în egală măsură reducerea poluării mediului înconjurător.

De asemenea, grație  ultimelor tehnologii de cercetare științifică din domeniul agricol s-au obținut soiuri performante de semințe de rapiță, de tipul hibrizilor DEKALB, chiar și în condiții climatice adverse, menținând o rotație continuă a acestei culturi. 

Acest fapt este determinat și de existența unei piețe sigure de desfacere a multiplelor produse rezultante din această cultură, întrucât cererea mondială este cu mult mai mare decât oferta, iar procesele de cultivare a rapiței fiind simple, permit înregistrarea unor profituri uriașe pentru fermierii secolului 21.