Reabilitare ”cu cântec” la Școala nr. 10. ”Nu era firesc să ne întrebe și pe noi?”

La ora actuală, a precizat directorul şcolii, Cătălina Dumbravă, cei 448 de copii îşi desfăşoară activitatea în trei corpuri de clădire, în care învaţă atât elevii, cât şi preșcolarii de la Grădiniţa nr. 35. Cât de vechi sunt spaţiile în care se desfăşoară actul educaţional? Foarte vechi. De exemplu, un corp de clădire a fost ridicat în anul 1934, iar celălalt în 1957, motiv pentru care ambele necesitau lucrări ample de reabilitare și consolidare.

Din cauza aspectului ponosit, deşi locuiesc în zonă, deseori, părinţii evită să-şi înscrie copiii la şcoală, susţinând că sălile de clasă trebuie transformate în aşa fel încât să devină medii de învățare primitoare.

De săptămâna trecută, Școala Gimnazială nr. 10 „Mihail Koiciu” a intrat în reabilitare. În aceste condiţii, orarul a suferit, şi el, oarece modificări, a fost desființată sala de sport, s-a desființat sala de TIC (Tehnologia Informației și Comunicării), toate fiind transformate, acum, în săli de clasă.

„Am mai pus bănci într-o sală la grădiniță, care era liberă, am închiriat și un container, iar o clasă de a IV-a învață după-amiază. Am recurs la aceste soluții pentru a nu duce copiii la alte instituții de învățământ. Elevii noștri nu provin din familii înstărite, ca să se poată plimba prin tot orașul, așa că am preferat să rezolvăm altfel situația. Apoi, sunt atâtea școli în reabilitare, era greu să găsim spații pentru ei. Oricum, ne bucurăm că au început lucrările. M-ați întrebat, însă, dacă vor fi reabilitate toate spațiile pe care le deţinem. Din păcate, cel mai vechi dintre ele nu va fi reabilitat. De fapt, în acel corp de clădire ne-am înghesuit. Acest lucru se întâmplă pentru că nu se discută și cu angajații instituțiilor vizate înainte de a se concepe un proiect. Eu, de exemplu, n-am văzut proiectanta la față, când a făcut proiectul de reabilitare. Nu era firesc să vină să discute cu noi înainte, să ne întrebe care sunt nevoile noastre? Între timp, suntem nevoiți să funcționăm în acest spaţiu, așa, printre ruine", a declarat managerul pentru „Cuget liber”.

Nu mai spunem că un studiu realizat în anii trecuţi, la nivel naţional, a demonstrat că în clădirile publice din 16 județe, inclusiv în Şcoala nr. 10 din Constanţa, s-au înregistrat niveluri peste medie de radon. Acesta este un gaz radioactiv fără culoare sau miros, care se acumulează în clădiri şi pe care specialiştii îl numesc „ucigaşul invizibil din locuinţe” pentru că poate declanşa cancer pulmonar. Gazul respectiv se eliberează în mod natural din sol şi este periculos doar atunci când se acumulează în clădiri, iar principalul lucru care influenţează acumularea acestuia este modul în care sunt făcute fundaţia unei clădiri şi izolaţia faţă de sol. La studiul cu pricina, a subliniat directorul unităţii de învăţământ, măsurătorile nu au fost efectuate şi în corpul de clădire vechi de 91 de ani. Deci, nu se ştie dacă sunt probleme şi în acest spaţiu sau nu.

Altfel spus, decizia de a reabilita Şcoala 10 este extraordinară, doar că lumea ar trebui să ştie că pe strada Izvor nr. 26 există trei corpuri de clădire, nu unul singur. Întrebat despre întregul proces în derulare, managerul a mai spus că şi-ar fi dorit nişte modificări ale sălilor de clasă în corpul A, dar nu se mai poate, pentru că proiectul a venit în altă formă. „Gândiți-vă doar la partea electrică, care ce făcută de când s-a construit școala. Iniţial, s-a funcționat cu un singur bec în sălile de clasă, iar acum funcţionăm cu televizor, imprimantă, laptop, table interactive. În corpul acesta vechi, sunt săli de clasă neamenajate de 50 de ani, holurile arată îngrozitor, iar fațada e ca după război", a adăugat managerul.

Potrivit Primăriei Constanţa, durata de execuție a lucrărilor este de 18 luni, obiectivul general al proiectului fiind implementarea unui set integrat de măsuri pentru optimizarea consumurilor energetice ale clădirii și alinierea acesteia la standardele și cerințele europene de performanță energetică. Valoarea totală a proiectului este de 8,2 milioane de lei.

Principalele lucrări de intervenție includ: placarea termică exterioară a fațadelor și soclurilor cu sistem termoizolant de tip ETICS; înlocuirea tâmplăriei exterioare și interioare cu tâmplărie termoizolantă performantă; termoizolarea acoperișului tip terasă necirculabilă; repararea sau refacerea instalației de distribuție a agentului termic. De asemenea, se au în vedere: reabilitarea și modernizarea instalației de iluminat prin înlocuirea circuitelor și a corpurilor de iluminat cu unele eficiente energetic (tehnologie LED); instalarea corpurilor de iluminat cu senzori de mișcare/prezență în spațiile comune; instalarea de sisteme descentralizate de producere a energiei din surse regenerabile. Alte lucrări prevăzute în soluția tehnică de intervenție includ: refacerea tuturor finisajelor interioare orizontale și verticale, precum și refacerea trotuarelor.