Romii și obstacolele care îi țin departe de sistemul sanitar

3230
Romii și obstacolele care îi țin departe de sistemul sanitar - a40b79883497c9cf19e38b2bea41a4a7.jpg

Articole de la același autor

Problemele cu care se confruntă comunitățile de romi din județul Constanța în ceea ce privește accesul la serviciile de sănătate au făcut obiectul unui proiect desfășurat în intervalul ianuarie - noiembrie 2009, de către autoritățile locale din 16 localități, autoritățile județene și reprezentanții organizațiilor rome.

"Au fost examinate problemele de sănătate publică de la nivelul comunităților rome și s-a avut în vedere îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate oferite persoanelor rome de către instituțiile sanitare", a explicat Lăcrămioara Georgescu, președinte Asociației Rome "Speranță și Încredere".
Localitățile incluse în proiect au fost: Constanța, Mangalia, Hârșova, Băneasa, Năvodari, Medgidia, Ovidiu, Cernavodă, Cobadin, Murfatlar, Valu lui Traian, Negru Vodă, Ostrov, Cuza Vodă, Mircea Vodă și Dobromir - unde există comunități însemnate de romi. Numărul beneficiarilor a fost estimat la aproximativ 500 de persoane.
Echipe mixte, formate din mediatori sanitari, reprezentanți ai administrației locale, medici și polițiști, au purtat discuții cu romii, pe de o parte pentru a afla problemele cu care se confruntă, dar și pentru a puncta necesitatea apelării la cadrele medicale și respectarea indicațiilor lor.

Reticență la înscrierea pe listele medicilor de familie
O primă barieră care îngreu-nează accesul romilor la sistemul sanitar este reprezentantă de lipsa actelor de identitate și a asigurărilor de sănătate. "Mulți dintre romii în vârstă au lucrat pe la diverse întreprinderi, dar nu au știut unde să meargă pentru a-și face actele și au rămas fără venit. De asemenea, copiii nu sunt declarați la naștere, sunt cazuri când nici părinții nu au acte de identitate. În cazul copiilor născuți în străinătate, situația stă altfel. Chiar dacă părinții nu au avut forme legale, copiii au fost vaccinați și au carnete de vaccinări doveditoare. Odată întorși în țară, însă, le pierdem urma până să fie declarați", a afirmat președinta Asociației "Speranță și Încredere".
Urmare a lipsei asigurărilor de sănătate, romii nu sunt înscriși pe listele medicilor de familie. În această situație se află, de asemenea, gravidele și copiii de etnie romă. "Încă există o barieră în înscrierea romilor pe listele medicilor de familie, pentru că doctorii sunt neîncrezători. Pe de o parte spun că romii vin murdari, fac gălăgie sau susțin că au deja listele pline. Neîncrederea medicilor face să nu fie înscrise gravidele, deși legea spune clar că în cazul lor consultările sunt obligatorii. O altă problemă, în ceea ce privește copiii, este că ei nu sunt declarați, nu au certificate de naștere. Legislația prevede ca medicii care depistează copii nedeclarați pot face adrese către Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Constanța pentru a primi un CNP provizoriu. Medicii nu vor însă să facă astfel de cereri", a mai arătat reprezentanta asociației rome.
Lămâița Antohi, purtător de cuvânt CJAS Constanța, ne-a declarat: "Nu am primit nicio cerere pentru CNP provizoriu, nici în 2008, nici în 2009\". Pe de altă parte, anul acesta, mediatorii sanitari au depus la instanță 200 de dosare pentru declararea tardivă a copiilor romi.
Lăcrămioara Georgescu a arătat că și argumentele invocate de medicii de familie - în discuțiile purtate în cadrul proiectului - sunt de înțeles: "Medicii spun că după ce îi înscriu, romii nu mai vin la consultații, nu-și aduc minorii pentru vaccinare". Cu toate acestea, a subliniat șefa asociației, situația este mult îmbunătățită față de anii anteriori, numărul romilor care se înscriu pe listele medicilor de familie fiind în creștere.

Femeile rome preferă steriletul
Un alt punct atins în cadrul proiectului a vizat sănătatea reproducerii, știut fiind că femeile de etnie romă manifestă reținere în a se prezenta la obstetricieni - ginecologi. Li s-a vorbit femeilor despre nece-sitatea contracepției și a realizării screening-urilor pentru HPV și cancer mamar. "Se observă schimbări. Femeile, așa cum pot, vin pentru metodele contraceptive. Și-au dat seama că este nevoie. Nu vor pastile, pentru că nu știu să citească sau pentru că trebuie să le ia zilnic. Preferă steriletul, iar la Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța există un program social prin care le sunt montare sterilete gratuit. De asemenea, au fost informate despre bolile cu transmitere se-xuală", a spus reprezentanta Asociației "Speranță și Încredere".
Necesitatea informării comunităților rome asupra importanței prezentării la timp la medic se impune, pentru că sunt destule cazuri dramatice a unor tinere care și-au pierdut viața. De exemplu, o tânără de etnie romă din Negru Vodă, de 25 de ani, a murit lunile trecute de cancer cervical, lăsând în urmă doi copii de patru și respectiv cinci ani. Tânăra mămică a ajuns la spital când tumoarea era deja în stadiul terminal și nu a mai putut fi salvată.

Prea puțini mediatori sanitari
Sarcina de a înlesni comunicarea dintre comunitățile rome, și administrațiile locale și personalul medico-sanitar revine mediatorilor sanitari. Din păcate, numărul mediatorilor sanitari este insuficient. În prezent, în județul Constanța sunt 11 mediatori sanitari (dintre care doi în municipiul Constanța și câte unul la Mangalia, Medgidia, Ostrov, Băneasa, Hârșova, Cuza Vodă, Negru Vodă etc). Sunt însă localități, precum Dobromir, unde mediatorii lipsesc, deși sunt necesari.
Lăcrămioara Georgescu a arătat că, în cadrul programelor de instruire și perfecționare, au fost formați alți mediatori, dar care nu sunt angajați pentru că autoritățile locale nu au fondurile necesare. Reamintim că în luna iulie 2009, mediatorii sanitari au trecut din subordinea direcțiilor de sănătate publică la administrațiile locale.
Astfel, au fost formați doi mediatori la Năvodari și câte unul la Medgidia, Mircea Vodă, Murfatlar, Dobromir, Valu lui Traian, Cumpăna și Constanța, - cartierul Palazu Mare.
Proiectul "Pentru o viață sănătoasă" s-a încheiat la 30 noiembrie. Lăcrămioasa Georgescu spune că, la șapte ani de la înființarea mediatorilor sanitari și după derularea acestui proiect în județul Constanța, se poate vorbi de o schimbare în atitudinea romilor față de sistemul sanitar, dar și a cadrelor medicale față de ei.
Numărul celor care se înscriu pe listele medicilor de familie este în creștere, iar sfaturile privind sănătatea reproducerii încep să fie ascultate. Mai mulți medici de familie au participat la cursurile organizate în cadrul proiectului și au discutat pe marginea problemelor cu care se confruntă în comunicarea cu pacienții romi. Discriminarea nu o să dispară curând, dar este un început, a arătat reprezentanta Asociației "Speranță și Încredere".

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.6065 secunde