Deși admit că discriminarea nu mai e o problemă accentuată,

Primarii din localitățile cu romi critică dezinteresul autorităților și al ONG-urilor față de integrarea acestora

3723
Primarii din localitățile cu romi critică dezinteresul autorităților și al ONG-urilor față de integrarea acestora - a46bf2e4e6d92256e54a527e96723368.jpg

Articole de la același autor

"Barometrul interetnic 2009 - Romii și majoritarii" ale cărui rezultate au fost date publicității în luna septembrie dezvăluie că, în pofida unei ușoare ameliorări, față de anul 2002, a stereotipurilor negative în ceea ce privește imaginea pe care populația majoritară o are asupra etnicilor romi, anumite diferențe de percepție încă persistă. Potrivit informațiilor publicate pe site-ul S.P.E.R.
(Stop prejudecăților despre etnia romă!), "Barometrul interetnic 2009" arată că 20% dintre etnicii non-romi consideră că romii nu au ce căuta în România, iar peste 68% dintre ei resping ideea intrării unui rom în propria familie, prin căsătorie.

În județul Constanța, există localități în care, de-a lungul timpului, populația de etnie romă a ridicat numeroase probleme, de la abandonul școlar extins, la violente conflicte interetnice. Totuși, potrivit declarațiilor primarilor din Cuza Vodă, Mihail Kogălniceanu și Hârșova, în 2009 lucrurile par să se fi redresat, atât în sensul atitudinii generale a etnicilor romi, cât și în cel al percepției pe care populația majoritară o are asupra acestora. Susținând că nu atât discriminarea este problema, cât integrarea romilor în comunitatea în care trăiesc și adaptarea lor la normele de civilizație ale unei societăți, primarii din Cuza Vodă și Mihail Kogălniceanu critică dezinteresul reprezentantului pe problemele romilor din Prefectura Constanța, dar și pe cel al ONG-urilor vizavi de aspectele ce țin de modul în care romii reușesc să comunice, în fiecare zi, cu cei alături de care trăiesc.

Dreptul la identitate
Primarul din comuna constănțeană Cuza Vodă, social-democratul Eugen Dumitru, este de părere că administrația locală a făcut, în timp, tot ce era cu putință pentru ca etnicilor romi, care constituie, în această localitate, populația majoritară, să le fie mai bine. Conform explicațiilor gospo-darului șef, 65% din populația comunei sunt romi stabiliți aici începând din anul 1960. De o parte rudarii, romi extrem de săraci și asupra cărora apasă multe necazuri, de cealaltă parte, căldărarii, cei care locuiesc în ceea ce ei înșiși numesc "micul Dallas", încep să se adapteze, susține primarul, la standardele de civilizație actuale: să-și dea copiii la școală, inclusiv pe fete, ceea ce înainte se întâmpla extrem de rar, să-și boteze copiii în rit creștin ortodox, ba chiar să nu mai asculte de bulibașă.
În ceea ce privește proiectele derulate în ultimii ani, primarul Eugen Dumitru a amintit "Dreptul la lumină", un program implementat cu fonduri guvernamentale, dar și cu bani de la bugetul local, prin intermediul căruia 40 de familii au fost racordate la sistemul de alimentare cu energie electrică și "Dreptul la identitate", o inițiativă prin care romilor li s-au făcut acte de identitate (certificate de naștere și buletine) și acte de proprietate.
"Nu am mai avut conflicte interetnice în ultimii ani, dar e drept că imaginea negativă asupra romilor încă persistă. Cu toate astea, însă, ei au început să se civilizeze, faptul că își trimit copiii la școală este o mare realizare", a explicat gospodarul șef.
La capitolul reproșuri, însă, primarul a declarat că pe consilierul pe probleme de romi din cadrul Prefecturii Constanța, Constantin Constantin, nu prea îl vede prin localitate. "Nu l-am văzut de vreun an de zile, nu prea calcă prin comună, nu se implică", s-a plâns social-democratul. "Cât despre organizațiile nonguvernamentale care ar putea derula programe privind discriminarea sau integrarea romilor… nu am prea văzut așa ceva prin localitate și oricum eu am o părere proastă despre ONG-uri", a completat primarul.

"Școala este unica șansă de a-i civiliza"
Primarul din Mihail Kogălnicea-nu, Valer Iosif Mureșan, a mărturisit, și el, că se simte o oarecare ameliorare a relațiilor dintre etnicii romi și populația majoritară și asta în ciuda incidentelor destul de violente prin care localitatea s-a făcut cunoscută în județul Constanța. În această ordine de idei, primarul a ținut, însă, să precizeze că nu este vorba atât de conflicte cu caracter interetnic, cât de faptul că unii dintre etnicii romi sunt certați cu legea.
Totuși, în ceea ce privește strict aspectul discriminării pe motive de etnie, Valer Iosif Mureșan a declarat: "Vă spun cu mâna pe inimă că nu sunt discriminați. Atâta doar că efectiv alerg după ei să-și aducă copiii la școală, pentru că școala e unica șansă de a-i civiliza. Aici e, de fapt, problema".
Reproșul pe care primarul a ținut să îl facă a fost acela că nimeni nu vine, din partea parlamentarilor sau a Prefecturii Constanța să discute cu romii pentru a-i convinge de importanța unei conviețuiri pașnice cu populația majoritară. Amintindu-l, ca și primarul din Cuza Vodă, de altfel, pe Constantin Constantin care, în opinia sa, ar fi persoana legitimată să le vorbească romilor, șeful administrației locale din Mihail Kogălniceanu i-a menționat și pe parlamentari, mai exact pe deputatul Nicolae Păun, reprezentant al Partidei Romilor "Pro Europa" în Parlamentul României și preșe-dinte al Subcomisiei pentru problemele romilor din Camera Deputaților, care de la conflictul care a avut loc la începutul lunii august în comună nu a mai dat niciun semn. Reamintim că în luna august mai mulți romi din Mihail Kogălniceanu au fost protagoniștii unui episod violent în care au fost implicați și polițiștii din localitate, incident la care își anunțaseră participare, deputații Nicolae Păun și Mădălin Voicu. Acesta din urmă nu a mai apărut, iar primul a făcut ceea ce primarul Mureșan numește "un gest pentru ochii presei".
"Atmosfera e mai bună, o modifi-care se simte, eu mă duc printre ei, vorbesc cu ei, dar ar fi mult mai bine ca cineva din aceeași etnie să le vorbească pentru că ar avea altă autoritate în fața lor", a mai explicat primarul.

Alegerea unui reprezentant al romilor, o decizie democratică
În localitatea Hârșova, potrivit declarațiilor primarului democrat-liberal Tudorel Nădrag, 20% din populație e reprezentată de etnicii romi, atât creștin-ortodocși, cât și musulmani. Sunt ceea ce edilul-șef numește "un principal factor de perturbare socială".
În pofida acestui aspect, însă, el crede că lucrurile sunt pe drumul cel bun, în sensul în care încearcă, pe cât posibil, să le asigure fie un loc de muncă, fie, în funcție de condițiile îndeplinite, o casă. Iar aici primarul a amintit programul demarat în primăvara acestui an, intitulat "Construirea de locuințe sociale pentru opt familii de romi din localitatea Hârșova, județul Constanța", proiect finanțat prin Programul Phare 2006 - Accelerarea Implementării Strategiei Naționale pentru Îmbunătățirea Situației Romilor. Casele sunt acum aproape de finalizare, iar primarul a anunțat că a depus documentația necesară pentru alte 24 astfel de case, în cadrul aceluiași program.
Interesantă a fost, însă, ideea primarului și anume ca fiecare din cele două "tabere" de etnici romi din oraș, atât cei creștini-ortodocși, cât și cei musulmani, să își înființeze ei înșiși niște ONG-uri pentru a facilita astfel o mai bună comunicare între ei și administrația locală. "Mi se pare o decizie democratică, ei trebuie să aleagă pe cineva care să îi reprezinte atunci când sunt probleme. Dar de discriminare nu se pune problema. Sunt la fel de discriminați ca mulți dintre românii săraci. Nu trebuie să le plângem de milă".
Cât privește implicarea sau prezența altor instituții sau ONG-uri în localitate, strict pe problema romilor, primarul Nădrag a dat de înțeles că acestea nu prea se înghesuie.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4422 secunde