Considerat un punct turistic de atracţie cu ani în urmă, localul „Vraja Mării” din Eforie Nord a rămas o amintire, zilele acestea fiind demolat de proprietarul terenului. În schimb, Asociația „Docomomo” România trage un semnal de alarmă cu privire la pericolul pe care această demolare îl reprezintă pentru fostul „Castel de Nisip” al arhitectei Henrieta Delavrancea, aflat în imediata vecinătate. Pe de altă parte, pentru că s-a grăbit să elibereze spaţiul de vechiul amplasament, fără a avea autorizaţie, investitorul a fost sancţionat de Primăria Eforie.
În anii '70, „Vraja Mării” din staţiunea turistică Eforie Nord era un adevărat furnicar. Vara, aici se susţineau seară de seară momente artistice deosebite, iar localnicii şi turiştii sosiţi pe litoral petreceau momente de neuitat. Din păcate, vremurile frumoase de odinioară au apus de mult.
În cursul acestei săptămâni, reprezentanţii Asociației „Docomomo” România (secţiune a Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor pentru cercetarea, conservarea şi promovarea patrimoniului arhitectural) şi-au manifestat indignarea cu privire la demolarea barului „Vraja Mării”, susţinând că acțiunea de desființare a imobilului ar fi afectat și „Castelul de Nisip” al arhitectei Henrieta Delavrancea, o clădire importantă de care se leagă numele regelui Carol II și al Elenei Lupescu. Precizăm că localul „Vraja Mării” se întinde pe o suprafață de aproximativ 1.500 mp, fiind ocupat, în trecut de două construcții.
Remarcabilul „Castel de Nisip” al Henriettei Delavrancea, în pericol!
Ce-i nemulţumeşte pe specialişti este, de fapt, afectarea „Castelului de Nisip”, cum i se mai spune, o clădire extrem de apreciată încă din primii ani (1934) de la ridicarea sa. Aceasta este cu atât mai importantă, cu cât numele său se leagă de cel al Henriettei Delavrancea, una dintre primele femei arhitect din România, care a proiectat vila în stil bauhaus. La ora actuală, acest stil este unul dintre cele mai apreciate tipuri de design, datorită echilibrului estetic pe care îl oferă şi care creează o armonie între funcționalitate și aspect, fără a exagera cu detaliile decorative. Altfel spus, „Castelul de Nisip” s-a remarcat întotdeauna prin modernitatea liniilor şi formelor, fiind situată pe fâşia de nisip de pe plaja din Eforie Nord.
Locuitorii din oraş sunt dezamăgiţi de soarta pe care a avut-o „Vraja Mării”, susţinând că localul a avut, practic, aceeași soartă ca multe alte monumente, investitorii nemaifiind interesaţi decât de teren şi nimic mai mult.
Și pentru că investitorul, Maribela Cons SRL s-a grăbit cu demolările şi nu a mai trecut pe la primărie să obţină avizele necesare, acum a fost sancţionat. Potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei Eforie, Cecilia Creţu, pentru că demolările au fost efectuate fără a deţine o autorizaţie, în acest sens, va fi sancţionat. „Colegii mei au întocmit deja procesul verbal, iar acesta va fi sancţionat de Disciplina în Construcţii", ne-a declarat aceasta.
„O vilă interbelică pe care noi o prețuim”
Deoarece este un loc de care îi leagă multe amintiri frumoase pe foarte mulţi cetăţeni, am vrut să aflăm şi părerea unui arhitect constănțean.
Potrivit arh. șef Laura Tudosie, există un dosar de avizare pentru imobilul care urmează a se construi în locul acesta. Este vorba de o structură deja construită, care urmează să se modifice, situată în partea de sud-est a lacului Belona, pe plajă, o structură turistică. „«Vraja Mării» se află în partea de nord a unei vile interbelice pe care noi o preţuim. Poate că nu este un monument istoric, dar este un proiect al arhitectei Henrietta Delavrancea. Noi, pentru ce avem acum pentru avizare, i-am cerut arhitectului investitorului să vină cu mai multe documente, să ne spună exact ce îşi propune. Referitor la desfiinţarea construcţiei şi ridicarea unui hotel cu trei etaje, se ştie că amplasamentul se învecinează cu vila «Castelul de Nisip», construită în anul 1934, după proiectul arh. Henrietta Delavrancea Gibory, propusă pentru clasare ca monument istoric de arhitectură grupa A", ne-a declarat specialistul.
În acest sens, luna trecută, în vederea analizării proiectului în Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Constanţa i-a cerut constructorului următoarele: fotografii ale structurilor existente pe amplasament şi alte clădiri învecinate la sud, proiectul de arhitectură, precum şi desfăşurări, simulări 3 D care să ilustreze relaţia clădirii propuse cu vila „Castelul de nisip”.