Suferințele Mării Negre, pe masa cercetătorilor oceanografi

Cu prilejul Zilei Internaționale a Mării Negre, Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Marină "Grigore Antipa" organizează, timp de două zile, la Constanța, o nouă întâlnire a cercetătorilor din domeniu din țară și străinătate. Aflat la cea de-a patra ediție, simpozionul se intitulează "Protecția și gestionarea durabilă a ecosistemului Mării Negre, imperativ al mileniului trei". Evenimentul se desfășoară sub patronajul Ministerului Mediului, Ministerului Educației, Cercetării și Inovării și Comitetului Național Român de Oceanografie și este finanțat de la bugetul de stat prin Autoritatea Națională de Cercetare Științifică.

Parteneriat cu bulgarii
Manifestarea se bucură de oaspeți din Bulgaria, cu care institutul are mai multe contracte de parteneriat în diferite proiecte legate de Marea Neagră. "Cea de-a patra ediție a simpozionului se desfășoară sub auspiciile unor vremuri cu numeroase constrângeri, dar nu are ca principal scop numai prezentarea rezultatelor cercetărilor noastre, ci constituie și o cale de a ne apropia de partenerii noștri și de a identifica viitori parteneri în proiectele pe care intenționăm să le facem", a declarat, pentru "Cuget Liber", directorul institutului, dr. ing. Simion Nicolaev. Cu vecinii bulgari, Institutul "Grigore Antipa" pregătește două programe privind studierea Mării Negre, unul cu ajutorul unui sistem de geamanduri flotante lansate pe curenți, iar un altul cu o rețea de geamanduri oceanografice care să măsoare în timpi reali anumiți parametri oceanografici.

Dunărea, inamicul nr. 1 al Mării Negre
Studiile întreprinse de-a lungul ultimilor ani asupra ecosistemului Mării Negre au scos la iveală rezultate tot mai îngrijorătoare. În ultimii 30 de ani, pe fondul alterării continue a calității apelor costiere și a presiunii exercitate prin exploatare, resursele marine vii au cunoscut un declin dramatic care a condus, în unele cazuri, la epuizarea stocurilor de organisme exploatabile. "În ultimele decenii, viața Mării Negre a fost profund afectată și vinovatul principal al îmbolnăvirii ei din punct de vedere ecologic este chiar fluviul Dunărea, care aduce cu ea reziduuri din toată Europa atunci când se revarsă în mare", este de părere prof. Gheorghe Brezeanu, de la Institutul de Biologie al Academiei Române.

Tot mai puțin pește
Pe fondul diminuării semnificative a stocurilor de pește și chiar al dispariției anumitor specii, din anul 1990 cantitatea de pește prins în Marea Neagră se află în scădere continuă. Astfel, dacă la mijlocul anilor 1980 captura anuală depășea 15.000 de tone de pește, în 2008 aceasta abia dacă a atins 500 de tone. În prezent, în Marea Neagră se mai exploatează doar 5 dintre cele 26 de specii de pești cu valoare comercială. Mai multe specii de sturioni sunt pe cale de dispariție, în aceeași situație aflându-se și delfinul, rechinul sau căluțul de mare. Foca, mai multe specii de creveți și de scoici, împreună cu alte zeci de specii de plante și viețuitoare au dispărut deja din Marea Neagră, numai în ultimii 30 de ani.
"Oamenii nu conștientizează importanța fiecărei specii în menținerea echilibrului marin. S-ar putea crede că dispariția unei alge sau a unei moluște, de exemplu, nu are o mare influență asupra ecosistemului din Marea Neagră, însă situația este alta. Acestea nu doar protejează țărmul împotriva eroziunii, însă oferă și un habitat propice dezvoltării altor specii marine de pești sau plante. Totul este interconectat, iar în acest moment, pentru a reface condițiile de mediu care existau în Marea Neagră în urmă cu 50 de ani, trebuie să reconfigurăm toate activitățile de exploatare marină de-a lungul mai multor ani", atenționează dr. ing. Simion Nicolaev.

Institute pe cale de dispariție
Soarta instituției constănțene este deocamdată incertă. În urmă cu mai bine de o lună, ministrul de atunci al Mediului, Nicolae Nemirschi, a propus ca Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare "Grigore Antipa" și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării" să se comaseze, rezultând Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului. Deocamdată nu s-a luat nicio decizie în acest sens, însă propunerea a stârnit numeroase reacții potrivnice. "Părerea mea personală este că propunerea este aberantă din mai multe puncte de vedere. În primul rând nu se poate ca o țară care are ieșire la mare să nu aibă un institut dedicat studiului Mării Negre. În al doilea rând, în alte state din Europa și din lume, domeniile pe care le abordăm noi, oceanografie și inginerie costieră, ecologie și protecția mediului și resurse vii reprezintă domeniul a cel puțin două sau trei institute. Apoi, în vremuri în care se vorbește tot mai mult de descentralizare, noi supracentralizăm și, cu siguranță, vor apărea și foarte multe probleme de natură operațională", a mai precizat directorul Simion Nicolaev.