Un Arnăut pe saltea! A lăsat fotbalul pentru lupte, iar acum e prezent la Mondiale

Campania lansată de Federația Română de Lupte, denumită "Poveste de mondial", în care sunt expuse traseele sportivilor ce vor evolua la Campionatul Mondial de juniori, din Slovacia, a ajuns la episodul doi. După constănțeanul Florin Tița, a venit rândul colegului său de la CS Farul, Răzvan Arnăut, să-i cunoaștem trecutul.

"Ca orice copil care visează departe, Răzvan Arnăut s-a apucat de fotbal. Viitorul avea să-i rezerve altceva, un rol decisiv avându-l antrenorul Grigore Gheorghe, care a crezut în abilitățile sale și l-a sprijinit necondiționat. Venea zi de zi la Răzvan acasă, în încercarea de a-l convinge să lase fotbalul pentru lupte. După doar cinci luni de antrenamente, Răzvan obținea bronzul la Campionatele Naționale de copii și începea să simtă gustul succesului. Chiar dacă a avut și foarte multe obstacole și greutăți, Răzvan a trecut de ele și a rămas la cel mai înalt nivel. Cea mai mare susținătoare al acestuia este bunica sa, cea care îi povestește mereu performanțele Simonei Halep, fosta vecină de cartier. Bunica îi reamintește mereu că drumul către marea performanță va fi mereu presărat cu eșecuri din care să înveți pentru a te ridica mai puternic", așa sintetizează FR de Lupte parcursul sportivului călit în Cetatea Tomisului.

Istorisirea ilustrată de FR de Luptă nu reprezintă decât o frântură din drumul său către marea performanță. Antrenorul Grigore Gheorghe recunoaște că nu a fost singurul care a fost determinat în cariera lui Răzvan Arnăut și Florin Tița.

"Cu siguranță nu am fi reușit să ținem acești sportivi lângă noi fără ajutorul lui Ilie Floroiu (n.r. - fostul director al CS Farul), cel care a avut grijă de noi în tot acest timp. Răzvan Arnăut și Florin Tița sunt doi copii foarte talentanți, dar să nu uităm că provin dintr-un mediu un pic diferit. Nu întotdeauna au obținut ce și-au dorit doar cerând în stânga și în dreapta. Au înțeles că pentru împlinirea visurilor trebuie să muncească tot mai mult. Chiar vom încerca să-i angajăm după terminarea junioratului, dar la Constanța șansele sunt minime. Cluburi importante din țară, precum Steaua sau Dinamo, stau cu ochii pe ei de ani de zile, gata să ni-i sufle. Nu este păcat să-i lăsăm să plece și să câștige medalii pentru alte orașe? An de an, cei doi cuceresc 4-5 medalii de fiecare, pe an. Cu multă muncă și puțin noroc, cei doi pot ajunge și la Jocurile Olimpice, dacă nu acum, la Tokyo 2020, și la Paris 2024. Au șanse la medaliile mondiale și în această ediție, însă vor trebui să-și depășească limitele, dar să aibă parte și de puțin noroc la tablou", a declarat, pentru "Cuget Liber", antrenorul Grigore Gheorghe.