Cu ce viteză se mișcă roverul chinez pe Marte și de ce locul unde a ajuns este unul interesant

Marţi, 25 Mai 2021, 15:06
848
​Roverul chinez Zhurong a coborât pe 22 mai de pe rampa sa și își începe deplasarea în regiunea Utopia Planitia, el putând să parcurgă cel mult 200 de metri pe zi. Va merge însă mult mai încet pentru a nu risca vreo defecțiune și pentru a începe să analizeze diverse formațiuni din acestă zonă unde se crede că acum câteva miliarde de ani a fost un ocean.


Roverul Zhurong a amartizat pe 14 martie, pe 19 martie a trimis primele poze, iar pe 22 martie a coborât de pe platforma cu care a ajuns pe Planeta Roșie.


Trei vehicule autonome sunt acum pe Marte: două de la NASA (Curiosity, care a ajuns în 2012 și Perseverance (care a ajuns la începutul acestui an) și roverul chinez. NASA are din 2018 și sonda InSight care însă este fixă.


Zhurong a ajuns la marginea vestică a câmpiei Utopia Planitia și se află la 1.800 km de roverul american Perseverance.


Acum, roverul își începe parcursul, dar va face opriri dese în primele zile, rulând cam 10 metri între acestea. Chinezii au ales să aibă o atitudine cumpătată: nu vor să forțeze puterile rover-ului până nu știu exact cum face acesta față condițiilor dure de pe Marte. Spre exemplu, în unele nopți temperatura poate ajunge la -130 de grade, așa că instrumentele și componentele vor fi puse la grea încercare.


Roverul este acoperit cu plăci speciale care să-l protejeze de frig și are un sistem care-i permite coborârea șasiului cu 60 cm. Pentru că furtunile de nisip pot acoperi panourile solare, chinezii au gândit un sistem de panouri care nu pot fi acoperite ușor de praf și care permit scuturarea lor de praf și nisip, cu ajutorul unor vibrații.


Roverul chinez a amartizat în zona Utopia Planitia care este un crater de impact ce are 3.300 km în diametru. Această regiune a fost vizitată de sonda de aterizare a NASA Viking 2, în 1976. Este un loc mai simplu de aterizare decât cel ales de NASA care a pus în februarie roverul său în zona pietroasă Jezero Crater.


Roverul chinez are 240 kg greutate și un set de șase instrumente științifice. Va trebui să se descurce în mod autonom pentru că distanța față de Terra este de 320 milioane km, iar semnalul face 20 de minute de pe Terra până la rover, astfel că este imposibilă o comandă în timp real.


Locul unde chinezii au ajuns este important pentru astrobiologi fiindcă ar putea exista acolo și un vechi vulcan noroios, gheață sub suprafață și dune de nisip.


Roverul a amartizat într-o zonă destul de netedă unde există mici cratere și chinezii alcătuiesc un traseu pentru următoarele săptămâni. O întrebare interesantă la care roverul poate răspunde este dacă în trecutul îndepărtat al planetei a fost în acea zonă țărmul unui ocean. Roverul va analiza sedimente pentru a determina dacă a fost alterată de apă în trecut compoziția acestora.


De mare interes pare să fie o formă conică situată la 3 km de locul unde a ajuns roverul, o presupunere fiind că ar putea fi vorba de un fost mini-vulcan format din lavă sau noroi. Prezența unui mic vulcan noroios pe Marte ar explica de ce au fost detectate cantități importante de metan în atmosfera marțiană. Totuși, locul este la 3 km de unde se află roverul acum și pare greu de crezut că vehiculul robotizat poate ajunge mai departe de câteva sute de metri de locul de amartizare.


În zona de amartizare sunt și dune de nisip, dar și diverse pietre ce pot fi analizate fiindcă au fost ejectate de cratere de impact aflate în apropiere.


Pagina a fost generata in 0.2214 secunde