"România este singura țară din Europa, în care există un sistem de executori privați" - afirmă Adrian Stoica, vicepreședintele Asociației Internaționale a Executorilor Judecătorești.
Sub umbrela legii
Spre deosebire de restul țărilor civilizate, breasla executorilor din țara noastră este… originală și stufoasă. Iată, pe lângă executorii judecătorești și cei fiscali, astăzi există executori bancari, executorii ai Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului, executori ai cooperativelor de credit și executori ai instituțiilor financiare nebancare (categorie din care fac parte casele de ajutor reciproc și cele de amanet). Toate aceste specii de executori s-au înființat sub umbrela legii, în baza unor acte normative, care le conferă legitimitate și autoritate.
Primele două categorii - executorii judecătorești și cei fiscali - reprezintă statul, chiar și atunci când se execută creanța ce aparține unui creditor privat. "Oriunde în lume, statul este singurul răspunzător pentru ducerea la îndeplinire a oricărui titlu executoriu" - precizează Adrian Stoica. Celelalte categorii reprezintă interesul privat. Conform legislației în vigoare, băncile, AVAS, cooperativele de credit, casele de ajutor reciproc și cele de amanet au dreptul - fiecare în parte - să-și organizeze propriile corpuri de executori. Evident, aceștia acționează în interesul și la comanda celor ce îi plătesc, adică a agenților economici privați.
Un sistem abuziv
Unii spun: "Care-i problema, de ce să nu existe și executori privați? Este mai bun monopolul statului decât concurența în acest domeniu?" Unii bancheri sunt gata să jure cu mâna pe Biblie că executorii lor au salvat sistemul bancar românesc de la pieire, aducând drept argument faptul că, de când au apărut aceștia pe lume, nicio bancă n-a mai dat faliment.
La prima vedere, cei ce apără acest sistem par a avea dreptate. În realitate, însă, ei susțin un sistem anticonstituțional și abuziv. Executarea unei creanțe este, în esență, un act de justiție, realizat în baza dreptului constituțional la proprietate. Legea fundamentală prevede, însă, că proprietatea este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. În cazul executării silite, aceasta se traduce astfel: executorul trebuie să fie imparțial, să recupereze creanța (care este proprietatea privată a băncii, cooperativei de credit sau casei de amanet), fără să aducă la sapă de lemn datornicul, făcându-l să-și piardă, pe nimic, proprietățile.
Poate fi imparțial executorul aflat în slujba unui agent economic privat? În nici un caz. Cum acționează el când are de executat casa, mașina sau fabrica unui datornic? Fiind preocupat să recupereze cât mai repede creanța, nu mai pierde timpul cu publicitate, pentru a vinde bunul respectiv la un preț avantajos, astfel încât și datornicului să-i rămână ceva bani.
Pavăza secretului bancar
Pentru că informațiile despre creanțe și executarea silită sunt sub controlul strict al conducerii băncilor, s-a deschis cale largă abuzului. Cei inițiați - bancheri și acoliții lor - au posibilitatea să obțină imobile și cesiuni de creanțe la prețuri foarte scăzute, în dauna debitorilor, care nu se mai aleg cu nimic. Sunt destule cazuri în care această oportunitate s-a transformat în realitate și doar pavăza secretului bancar le-a împiedicat să ajungă la cunoștința opiniei publice. Astfel, prin aplicarea sistemului executorilor privați, dreptul constituțional la proprietate al debitorului a fost grav afectat.
"Sistemul executorilor privați este generator de abuzuri. Persoana executată are o serie de drepturi care trebuie respectate, precum: dreptul de a contesta executarea silită, dreptul de a face dovada că o parte din obligația respectivă a fost stinsă" – spune Adrian Stoica. Evident, executorul privat nu este plătit de șefii săi să respecte aceste drepturi. Spre deosebire de el, executorul judecătoresc nu reprezintă interesele vreunei părți, ci doar legea, actul în sine de justiție. Tocmai de aceea este imparțial, interesat să obțină prețul cel mai apropiat de valoarea de circulație, în cazul vânzării unui bun, astfel încât să se respecte și dreptul la proprietate al debito-rului.
Codul care ne trebuie
Sistemul actual este, în plus, discriminatoriu, generator de privilegii. Nu doar băncile, cooperativele de credit și casele de amanet au datornici. În economia reală sunt munți de facturi neîncasate, care îi blochează funcționarea normală. Toți agenții economici sunt îndreptățiți să dispună de propriul corp de executori pentru a veni de hac rău platnicilor. Dar, dacă prin absurd s-ar pune în practică așa ceva, abuzurile ar exploda, iar haosul s-ar instala în economie.
"O dată cu modificarea Codului de Procedură Civilă, această anomalie va fi îndreptată. Vor rămâne doar executorii judecătorești și fiscali" - precizează Adrian Stoica. Oare va mai sosi acea clipă, dacă atâtea interese politice și economice se împotrivesc reformei din justiție?
- Publicitate -
