An de an, pe data de 7 ianuarie, creștinii ortodocși îl
sărbătoresc pe Sfântul Ion Botezătorul. Tot în această zi, unele persoane
sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi. De ce se întâmplă acest lucru și cine sunt
cei care îl prăznuiesc pe data de 7 ianuarie?
În vreme ce unii români petrec de Sfântul Ioan
Botezătorul pe 7 ianuarie, alții sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi. Republica
Moldova mai păstrează această tradiție. Peste o săptămână vor sărbători și
Revelionul.
Crăciunul este sărbătorit pe rit vechi datorită
calendarului iulian care este decalat cu 13 zile față de cel clasic. Astfel,
Crăciunul pe rit vechi este sărbătorit în data de 7 ianuarie.
Înainte de Hristos erau două sisteme de calculare a
timpului într-un an: cel al egiptenilor, care avea 365 de zile, și cel al
romanilor, de 355 de zile.
De ce Nașterea
Domnului este prăznuită diferit
În fiecare an rămânea o diferență de zece zile între
aceste două sisteme, conform crestinortodox.ro. După ce s-a constatat acest
lucru, Iulius Caesar a adoptat în anul 46 î.Hr sistemul de calcul egiptean,
numit „calendarul iulian”. Timp de 1.500 de ani, oamenii au folosit acest
calendar.
Abia în anul 1923, la Constantinopol, s-a decis trecerea
de la calendarul iulian la calendarul gregorian. Acela fiind și momentul în
care Biserica Ortodoxă s-a separat în două, cea pe Stil Vechi și cea pe Stil
Nou.
În calendarul iulian sau în calendarul pe stil vechi,
Crăciunul este decalat cu 13 zile față de calendarul oficial.
Crăciunul este una dintre cele mai importante sărbători
creștine de peste an, indiferent de data la care este sărbătorit. Pe rit vechi,
Crăciunul este prăznuit pe data de 7 ianuarie. Cu toate acestea, românii țin
cont de anumite obiceiuri și în această zi.
Conform tradiției, în ajun de Crăciun pe rit vechi, după
terminarea slujbei, ei se adună în curtea bisericii și dau foc la un lemn de
stejar. Se crede că focul îi purifică pe cei prezenţi şi le dă putere, iar răul
de peste an dispare complet.
În plus, cu cât flăcările care cuprind stejarul sunt mai
mari şi ies mai multe scântei, cu atât noul An este mai bogat și mai roditor.
Se pregătesc 12
feluri de mâncare
După ce focul se aprinde, oamenii mănâncă o porție de
fasole bătută și se încălzesc cu un pahar de țuică fiartă. Și la Crăciunul pe
stil vechi se colindă, iar membrii familiei se strâng în jurul mesei.
Pentru masa de Crăciun, moldovenii, ardelenii sau
minoritățile de ruși lipoveni, bulgari, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12
feluri de mâncare, în numele apostolilor. Nu lipsesc nici compotul de prune
afumate, grâul fiert cu nucă sau sarmalele de post cu hribi.
Cei care sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi mănâncă
preparate tradiționale, printre care: haladet (piftie cu reţetă specială),
lapsa (tăieţei fierţi în supă de pui), vareniki (colţunaşi cu brânză).
De asemenea, sub fața de masă se regăsesc bani și fân, pe
care le țin până când se sărbătoreşte Boboteaza pe rit vechi, adică pe 19
ianuarie. Pentru această zi de mare sărbătoare, gospodinele din Basarabia
pregătesc colaci mici şi un preparat tradițional, „ajunel”.
După ce termină toate bucatele de gătit, ele se leagă cu
o aţă, alături de câteva flori de busuioc, se agaţă de icoană şi se păstrează
până la sărbătoarea Sf. Gheorghe. Conform tradiției vechi, colacii și ajunelul
se dau la animale de mâncare, pentru a fi ferite de ghinion tot anul.
