Lucrările de renovare de la Muzeul de Artă populară Constanța sunt pe ultima sută de metri, urmând ca la Târgul de Mărțișoare din 27, 28 februarie și 1 martie să fie deschisă și expoziția permanentă de la etaj.
Acest târg a devenit de ani de zile o tradiție care îi aduce împreună pe meșterii populari și pe iubitorii de tradiții populare. La târg au fost invitați elevii de la școlile din Constanța, preșcolarii de grădiniță, copiii care lucrează în cadrul clubului elevilor și, nu în ultimul rând, copiii meșterilor populari din diferite zone etnografice ale țării, care au adus mărțișoare cochete și care respectă tradițiile populare, evitând kitschul cu care ne-au obișnuit o bună parte a vânzătorilor ambulanți.
"Mereu ne-am întrebat de ce este cu mare vânzare, chiar mai mult decât la cei ce sunt pe Ștefan cel Mare. Oamenii, în momentul în care cumpără un mărțișor, se îndreaptă spre tradiție. Mărțișorul este acel talisman care era pus de către țărani pe bănuț de argint, ca să îi apere de boală, de deochi, de vântul năprasnic și de altele. Acest talisman avea rolul să protejeze tot ce era de protejat și închidea un cerc magic în jurul celui ce îl purta. De aceea cred că orășenii, care provin în bună parte de la țară, le preferă", crede Maria Magiru, directorul muzeului.
"Mărțișorul era folosit pentru a-l proteja pe cel care îl poartă. Era obligatoriu să fie purtat doisprezece, sau douăzeci de zile, se puneau într-un loc anume, să-l ia păsările călătoare, sau sub o piatră. Toate aceste lucruri erau respectate la țară și oamenii țineau cont unde au pus mărțișorul. În lumea satului, mărțișorul era talismanul pe care îl purtau copiii, fetele, și uneori femeile căsătorite, în unele părți ale țării și bărbații tineri, pentru a-i proteja primăvara. Aceasta îi este rolul", a explicat Magiru. Astăzi puțini mai știu, că mărțișorul se sărbătorește pe 1 martie, pentru că, în vechiul calendar, anul nou era pe această dată. Atunci se folosea și culoarea neagră pentru șnur, pe lângă roșu și alb. Negrul simboliza anul care moare, iar albul - anul care se naște. Roșul, în schimb, reprezintă sănătatea, prospețimea și tinerețea.
"Desigur, mărțișoarele care se vor găsi la târg nu mai sunt puse pe bănuți de argint, dar copiii de la clubul elevilor, ca și alții, imită bănuțul din ceramică, pe care îl colorează și pe care și scriu diferite cifre. Sunt foarte multe mărțișoare din materiale textile, folosite în gospodărie, din care fac niște obiecte miniaturale, sau mai vedem frumoase șnururi răsucite și împletite în toate felurile. De fapt la început a fost șnurul, alb și roșu" a declarat directorul muzeului, care a găsit și soluția potrivită pentru a aduce în fața vizitatorilor și obiceiurile din vechime. Paralel cu târgul, în sala de costum popular din Dobrogea, costumele tradiționale de femeie vor avea mărțișorul tradițional cu ban de argint și cu șnurul alb-roșu, pentru ca cei care vor vizita muzeul să poată face o comparație între ce a fost și ce s-a păstrat până în ziua de astăzi. De obicei, în perioada primăverii, muzeul este vizitat de multe grupuri de elevi și turiști, iar personalul muzeului va fi disponibil pentru a oferi informații publicului în privința obiectelor expuse și a originii lor.
În expoziția permanentă de la etaj sunt expuse toate genurile creației artistice populare: ceramică, lemn, scoarțe (covoare populare de perete), textile, costum popular, podoabe, mobilier, obiecte de industrie casnică textilă. Toate aceste genuri sunt prezentate pe provincii istorice. Pentru turiștii străini, zonele sunt marcate pe hartă. "Fiecare sală este completată cu fotografii care ilustrează interiorul țărănesc, ale cărui piese disparate se găsesc în expoziție", explică Magiru. "Am lucrat mult la expoziție. Am schimbat sistemul de iluminat și toate piesele din expoziție au intrat în laboratorul de restaurare". O parte din obiectele expuse au fost înlocuite, pentru a oferi publicului, prin rotație, cât mai multe din piesele aflate în depozitele muzeului și pentru a conserva cât mai bine piesele expuse până acum.
- Publicitate -
