Duminică, s-a încheiat cu tradiționala serbare câmpenească de la Eschibaba (comuna Stejaru, județul Tulcea) și a patra ediție a "Zilelor Culturii Armâne". Organizate de Comunitatea Armână din România, cele trei zile dedicate culturii și tradițiilor armâne s-au constituit într-o oportunitate, pentru toți cei interesați de acest subiect, de a cunoaște îndeaproape comunitatea armână din România. Au avut loc spectacole, lansări de cărți, vernisaje și seminarii, toate având ca temă comunitatea armână, între istorie și viitor.
În această notă s-a desfășurat sâmbătă, la Biblioteca județeană, și seminarul cu tema "Armânii între norma juridică și legea istoriei". Temele pe care s-a axat seminarul au fost "Selecția istoriei și supraviețuirea popoarelor cu o puternică conștiință de neam" și "existența de jure – condiția prezentă a continuității unui popor".
În fond, seminarul programat pentru această a patra ediție a festivalului s-a înscris într-un proiect mai amplu al cărui scop a fost evidențierea a două coordonate principale pentru comunitatea armână din România, respectiv calea legislativă și acțiunea coerentă și complexă pe diferite paliere.
În opinia organizatorilor seminarului, astăzi continuitatea unui popor este strâns legată de doi factori majori, și anume conștiința unicității de neam de neam și perceperea de către ceilalți ca un popor cu o istorie și o conștiință aparte. Cel
de-al doilea factor ar fi recunoașterea juridică a existenței sale și în consecință beneficierea de drepturile specifice oricărui grup etnic distinct.
Seminarul a fost gândit în primul rând cu scopul de a oferi armânilor de pretutindeni oportunitatea să se cunoască și să resimtă apartenența la același popor și, în ciuda faptului că trăiesc dispersat în mai multe țări, ei având datoria de a conștientiza că au o istorie comună și împărtășesc aceleași valori.
În scopul promovării valorilor comunității armâne, la Constanța, a mai avut loc și lansarea lucrării "Noi, poeții popoarelor mici", o antologie bilingvă de poezie macedonarmână contemporană (macedonarmână-franceză).
Antologia cuprinde 33 de poeți din toate statele în care macedonarmânii trăiesc: Albania, Grecia, FYROM (Republica Macedonia), România și Bulgaria. Cartea este, în același timp, și o mică antologie a picturii contemporane macedonarmâne, cuprinzând 18 ilustrații color ale pictorilor: Ion Pacea, Sultana Maitec, Geta Caragiu, Titi Ceara, Cristina Passima, Ecaterina Vrana, Elena Passima.
La manifestările derulate pe parcursul celor trei zile au participat, alături de membrii Comunității Armâne din România și armâni din Albania, Macedonia, Grecia, Germania și Franța.
- Publicitate -
Duminică, s-a încheiat cu tradiționala serbare câmpenească de la Eschibaba (comuna Stejaru, județul Tulcea) și a patra ediție a "Zilelor Culturii Armâne". Organizate de Comunitatea Armână din România, cele trei zile dedicate culturii și tradițiilor armâne s-au constituit într-o oportunitate, pentru toți cei interesați de acest subiect, de a cunoaște îndeaproape comunitatea armână din România. Au avut loc spectacole, lansări de cărți, vernisaje și seminarii, toate având ca temă comunitatea armână, între istorie și viitor.
În această notă s-a desfășurat sâmbătă, la Biblioteca județeană, și seminarul cu tema "Armânii între norma juridică și legea istoriei". Temele pe care s-a axat seminarul au fost "Selecția istoriei și supraviețuirea popoarelor cu o puternică conștiință de neam" și "existența de jure – condiția prezentă a continuității unui popor".
În fond, seminarul programat pentru această a patra ediție a festivalului s-a înscris într-un proiect mai amplu al cărui scop a fost evidențierea a două coordonate principale pentru comunitatea armână din România, respectiv calea legislativă și acțiunea coerentă și complexă pe diferite paliere.
În opinia organizatorilor seminarului, astăzi continuitatea unui popor este strâns legată de doi factori majori, și anume conștiința unicității de neam de neam și perceperea de către ceilalți ca un popor cu o istorie și o conștiință aparte. Cel
de-al doilea factor ar fi recunoașterea juridică a existenței sale și în consecință beneficierea de drepturile specifice oricărui grup etnic distinct.
Seminarul a fost gândit în primul rând cu scopul de a oferi armânilor de pretutindeni oportunitatea să se cunoască și să resimtă apartenența la același popor și, în ciuda faptului că trăiesc dispersat în mai multe țări, ei având datoria de a conștientiza că au o istorie comună și împărtășesc aceleași valori.
În scopul promovării valorilor comunității armâne, la Constanța, a mai avut loc și lansarea lucrării "Noi, poeții popoarelor mici", o antologie bilingvă de poezie macedonarmână contemporană (macedonarmână-franceză).
Antologia cuprinde 33 de poeți din toate statele în care macedonarmânii trăiesc: Albania, Grecia, FYROM (Republica Macedonia), România și Bulgaria. Cartea este, în același timp, și o mică antologie a picturii contemporane macedonarmâne, cuprinzând 18 ilustrații color ale pictorilor: Ion Pacea, Sultana Maitec, Geta Caragiu, Titi Ceara, Cristina Passima, Ecaterina Vrana, Elena Passima.
La manifestările derulate pe parcursul celor trei zile au participat, alături de membrii Comunității Armâne din România și armâni din Albania, Macedonia, Grecia, Germania și Franța.
