Științele vieții și biotehnologia au devenit esențiale pentru anumite sectoare ale economiei Uniunii Europene: sănătate, industria farmaceutică, prelucrarea industrială și producția agroalimentară.
- Publicitate -
Pe ansamblu, biotehnologia modernă contribuie la generarea a aproximativ 1,56% din valoarea adăugată brută la nivelul UE, la care se pot contabiliza efectele pozitive privind îmbunătățirea sănătății populației.
Industria bio
Industria cu specific biotehnologic din Europa asigură în mod direct 96.500 de locuri de muncă, majoritatea în cadrul IMM-urilor, însă nivelul de ocupare a forței de muncă în ramuri industriale care utilizează produse ale biotehnologiei este mult mai mare. Industria are un caracter orientat cu precădere spre cercetare, în cadrul acesteia 44% din angajați (42.500) fiind implicați în activități de cercetare și dezvoltare.
Cele mai recente statistici realizate la nivel comunitar pe această temă arată că, în Europa, în 2004, existau 2.163 de societăți specializate în biotehnologie, ale căror cheltuieli totale în domeniul cercetării-dezvoltării au însumat 7,6 miliarde euro. O societate europeană tipică are între 6 și 10 ani de activitate, este relativ mică, are în medie 28 de angajați și cheltuie în medie 3,3 milioane euro pentru activități de cercetare și dezvoltare.
Ponderea reprezentată de cererile de brevete în domeniul biotehnologiei din Uniunea Europeană depuse la Oficiul European pentru Brevete în intervalul 2002 - 2004 a fost de 34,8%, în comparație cu 41,1% în SUA. În pofida existenței a numeroase întreprinderi europene nou înființate cu activitate de succes, nu se poate vorbi încă despre un sector important și viabil.
Biofarmaceutica și terapiile avansate
Produsele biofarmaceutice au reprezentat, ca valoare, 9% din piața comunitară a produselor farmaceutice (11 miliarde euro) în 2005. Vaccinurile recombinante constituie aproximativ 20% din totalitatea vaccinurilor disponibile. Aceste valori ar fi însă superioare în cazul în care ar fi luate în considerare și efectele indirecte.
Produsele bazate pe biotehnologie se folosesc mai ales în scopuri terapeutice (de exemplu, produsele biofarmaceutice), dar și pentru stabilirea unor diagnostice și în scop preventiv (de exemplu vaccinurile).
Biotehnologia este totodată și o tehnologie de prelucrare utilizată atunci când produsul final nu este de natură biologică, ci chimică și, ca urmare, este folosit pe scară largă în domeniul farmaceutic. În contextul provocărilor actuale, precum consecințele îmbătrânirii populației sau lupta împotriva unor posibile pandemii (de exemplu gripa aviară), științele vieții și biotehnologia par a avea o importanță deosebită. Aceasta include utilizarea responsabilă și efectivă a genomicii (inclusiv a testării genetice) în beneficiul sănătății omului.
Se află în pregătire numeroase aplicații promițătoare, inclusiv așa-numitele "terapii avansate", care includ ingineria țesuturilor, terapiile genetice și cele bazate pe celule, precum și "nanomedicina". Unele dintre aceste aplicații dau naștere, în același timp, unor mari speranțe, dar și multor controverse, precum în cazul utilizării
celulelor-sușă embrionare.
De la textile la biocarburanți
Produsele și procesele biotehnologice sunt utilizate în numeroase alte sectoare industriale (de exemplu în domeniul produselor chimice, al textilelor, al hârtiei, etc.) atât pentru realizarea unor produse noi, cât și pentru îmbunătățirea metodelor de producție. Biotehnologia cu aplicabilitate industrială câștigă în importanță ca urmare a preocupărilor crescânde privind mediul și sursele de energie, aceasta reprezentând o alternativă la procesele chimice și la biocarburanți, prezentând, de asemenea, avantaje de natură economică și de mediu.
Biotehnologia cu aplicabilitate industrială contribuie cu aproximativ 0,46% din valoarea adăugată brută din sectorul de prelucrare și cu aproximativ 0,08% din valoarea adăugată brută la nivelul UE (fără a se ține cont de sectoarele de prelucrare alimentară și de produse chimice), ceea ce reflectă utilizarea limitată a biotehnologiei până în prezent.
Politica energetică a UE stimulează contribuția biotehnologiei la dezvoltarea altui sector și anume cel al energiei alternative.
În martie 2007, Consiliul European a aprobat un nivel minim obligatoriu de biocarburanți reprezentând 10% din totalul de combustibil utilizat de vehicule, nivel care trebuie atins până în 2020. Biocarburanții sunt considerați avantajoși deoarece sunt regenerabili, reduc emisiile de gaze cu efect de seră și impulsionează securitatea energetică a UE.
Procesul de producție al bioetanolului se bazează într-o mare măsură pe utilizarea biotehnologiei (a enzimelor și microorganismelor pentru a realiza etanol din biomasă, indiferent dacă aceasta constă din recolte, lemn sau deșeuri biologice). Se estimează că dezvoltarea biocarburanților ar putea conduce la o creștere semnificativă a numărului de locuri de muncă noi în UE și ar putea crea noi piețe pentru produsele agricole.
Organisme modificate genetic pentru industrie
Există multe aplicații moderne în domeniul producției primare și al produselor agroalimentare, care sunt mai puțin vizibile, dar care au o importanță considerabilă din punct de vedere al economiei, al mediului și al sănătății publice. Biotehnologia modernă este utilizată cu precădere în sectoarele de intrare, și anume în domeniul creșterii animalelor, al diagnosticării, al produselor chimice nobile (aditivi alimentari) și al producerii enzimelor. Pe ansamblu, biotehnologia modernă este utilizată pentru a produce 1,31 - 1,57% din valoarea adăugată brută generată de producția primară și de sectorul produselor agroalimentare.
Diagnosticarea și produsele de uz veterinar bazate pe biotehnologie, în special vaccinurile, joacă un anumit rol în ceea ce privește controlarea și monitorizarea unora dintre cele mai importante boli animale, a zoonozelor, precum și a problemelor legate de siguranța alimentară.
În afară de aceste aplicații, biotehnologia este de asemenea utilizată pentru a selecta sau pentru a îmbunătăți anumite caracteristici ale organismelor. Cele mai cunoscute exemple sunt plantele modificate genetic. Aproximativ douăsprezece produse au fost recent permise potrivit legislației comunitare, care solicită proceduri stricte de evaluare a riscului, și alte aproximativ patruzeci de produse sunt în curs de aprobare, inclusiv câteva pentru cultivare.
Este posibil ca în viitor tehnologia modificărilor genetice să aibă o aplicabilitate mai largă în domeniul proceselor industriale. De exemplu, sectoare precum cel de producție a biocarburanților sau a hârtiei vor fi deosebit de interesate în a dispune de plante cu un randament mai ridicat.
Se simte nevoia unei evaluări a beneficiilor și riscurilor legate de utilizare a organismelor modificate genetic (OMG) în toate sectoarele, luând în considerare efectele acestora asupra mediului și asupra sănătății, precum și gradul de acceptare a acestora la nivelul societății UE. Totuși, aprobarea OMG-urilor ar trebui să fie în continuare bazată pe analize de risc individuale. În anumite situații, ar trebui continuată perfecționarea măsurilor privind gestionarea riscurilor, având ca scop prevenirea contaminării lanțului alimentar uman sau animal cu produse care sunt cu precădere destinate unei utilizări industriale (de exemplu, atunci când produsele unei recolte sunt utilizate pentru realizarea de substanțe farmaceutice).
Trecerea de la metoda chimică la cea biotehnologică de producere a unei game largi de antibiotice a permis reducerea cu 37% a consumului de energie electrică, cu aproape 100% a solvenților și cu 90% a apelor reziduale. Există și alte aplicații industriale, cum ar fi masele plastice și ambalajele biodegradabile, care ar putea produce efecte benefice similare.
Insulina umană a fost primul produs real bazat pe biotehnologie, aceasta înlocuind treptat insulina provenind de la vite și porcine. În prezent este cea mai la îndemână formă de insulină în întreaga lume, reprezentând 70% din totalul pieței de insulină la nivel mondial.
În afară de medicamente, biotehnologia a facilitat, de asemenea, dezvoltarea de teste pentru diagnosticarea, în cadrul clinicilor de urgență, a bolilor cardiovasculare acute, pentru detectarea maladiilor cu caracter ereditar (testare genetică) sau a maladiilor infecțioase precum HIV/SIDA.
Dezvoltarea metodelor biotehnologice în domeniul supravegherii encefalopatiei spongiforme bovine în UE a permis ca un număr mult mai mare de mostre să fie testat, facilitând atingerea nivelului de supraveghere impus de legislația UE și contribuind la protecția consumatorilor și la reluare schimburilor comerciale. Diagnosticarea prin intermediul biotehnologiei este de asemenea utilizată pentru detectarea timpurie a salmonelei.
