Locuitorii din Rasova suferă din cauza lipsei apei

Poteci înguste și pline de gropi pe care coboară agale o căruță încărcată cu coceni, oameni necăjiți, bătrâni ai căror copii și-au luat lumea în cap și muncesc acum peste hotare și prunci care, după cele opt clase la școala din sat, își încheie, adesea, socotelile cu cartea… Specific satelor românești, și le găsești, pe toate, și la Rasova. În plus, în vara asta, seceta nu a ocolit nici ea satul de pe malul Dunării, în condițiile în care, de ani buni, localnicii de aici nici apă de băut nu au.

Dacă ajungi în Rasova și seceta te forțează să bați la o poartă să ceri o cană de apă, n-o face. Oamenii sunt binevoitori și ți-ar da, dar nu au.

La intrare în primăria comunei, stă postat un anunț prin care locuitorii din Rasova sunt informați că, în urma analizelor de laborator efectuate la începutul acestei luni, apa, în continuare, nu este potabilă. Situația nu este de ieri, de azi, ci datează de ani buni.

În satul românesc al acestui secol european, conducta de apă este veche de mai bine de 40 de ani, motiv pentru care, acum câțiva ani, comunitatea locală din Rasova s-a confruntat cu o epidemie de hepatită.

Anul trecut, deși comuna era prinsă într-un proiect pentru reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, în ultimul moment, primarul Neamțu Mihalache a constatat că o altă localitate luase locul Rasovei, con-siliul județean lăsând populația de aici, în continuare, fără o cană de apă.

În prezent, se lucrează la înlocuirea conductei. Din cei peste 20 de kilometri s-au înlocuit numai opt și cu mare greutate. Administrația locală vrea ca, odată cu înlocuirea conductei, să se monteze și apometre și așa, încet, încet, satul să mai evolueze puțin. Pentru acest lucru este nevoie de un efort financiar și din partea locuitorilor nu numai a administrației locale.

Până atunci, apa trebuie fiartă și răcită pentru a putea fi consumată, întocmai cum scrie pe afișul postat la intrarea în primărie.

O zonă neexploatată

Dunărea străbate satul de la un capăt la altul. Teoretic, este o sursă bună de venit. Practic… Primăria are un contract de exploatare pentru… nisip, atunci când mai scade apa din cauza secetei. Apa este în proprietatea altcuiva, luată kilometru cu kilometru, după cum ne-a declarat viceprimarul Iulian Toma. Cine vrea să pescuiască trebuie să aibă permis, fie că este el localnic sau turist…

Și, că tot am amintit de turiști, zona are, într-adevăr, un potențial turistic foarte mare. Din păcate neexploatat. Un peisaj deosebit, multă sălbăticie în jur, apă, pădure și o plajă pustie de care doar localnicii se mai bucură la sfârșit de săptămână. În rest, pe aici doar caii își fac de cap de la un capăt la altul al ținutului pustiu de pe malul Dunării.

Au fost câțiva investitori care și-ar fi exprimat dorința de a dezvolta turismul în zonă, însă totul a rămas la stadiul declarativ, până în prezent nicio propunere nefiind concretizată.

La intrarea în sat, pe o tăblie măcinată de vreme stă totuși scris "localitate cu specific pescăresc". Doar, doar, cineva va ști să descifreze mesajul…

Cu gândul la Bruxelles

Cum trăiesc oamenii la Rasova?! Dacă spui că și aici, ca de altfel în mai toate satele constănțene, e sărăcie, pe nimeni nu mai impresionează și, la drept vorbind, ar fi un pleonasm.

"Trăim foarte bine!", ne-a spus ironic un localnic, în vârstă de 64 de ani. Ilie Pârvu trăiește zi de zi cu aceeași nedumerire. De ce parlamentarii au venituri de 2.000 - 3.000 lei pe lună și el trebuie să se descurce cu 240 lei, în condițiile în care a muncit aproape 40 de ani în agricultură. De doi ani a făcut cerere să fie trecut de la pensia anticipată la cea de limită de vârstă, dar nici în ziua de azi nu a primit nici un răspuns. Se întreabă când o să i se recalculeze și lui dreptul? Când nu va mai fi?

Îi urmărește cu dispreț la televizor, la toate jurnalele, pe politicieni și constată că tot ce au de făcut este "să se laude între ei". Visează să ajungă într-o zi până la Bruxelles. "Eu cred că, dacă ajung pe acolo, pot să le spun și eu ceva bun: «Măi frate, pe ziua de azi, am o pâine să o cumpăr, pe mâine nu știu dacă mai am»", ne-a spus bătrânul care i-ar invita pe oficialii europeni să vină doar câteva zile să stea la el să vadă cum trăiește lumea pe aici dar este sigur că aceștia nu i-ar accepta invitația.

Nea Ilie rămâne cu speranța că o să i se rezolve problema cu pensia după ce va apărea la ziar…

Nici tinerii nu o duc prea bine, dar sunt și ei optimiști. În sat sunt două grădinițe și două școli, iar mulți părinți își doresc să își trimită copiii și mai departe la școli. "O să îmi iau serviciu și o să vă întrețin și pe voi", i-a spus puștiul de doar 9 ani Teodorei Târpan. La 29 de ani, femeia nu a lucrat niciodată, singura sursă de venit în casă fiind salariul soțului. A preferat să stea acasă, să se ocupe de cei doi copii, refuzând chiar o ofertă tentantă din Italia, cu contract de muncă și întocmai pregătirii ei. Deși se descurcă greu cu banii, are mulțumirea că are doi copii buni, băiatul clasa a III-a, premiant, și fata intră anul acesta la școală. Ambii au chemare spre carte și de aceea nu îi va lăsa să se piardă pe drum. Îi va trimite la studii, să se realizeze în viață, așa cum ea nu a putut din cauze obiective.

În vara asta nu i-a dus niciodată la plajă, iar în tabără ar fi vrut să îl trimită pe băiat, dar nu și-a permis să dea 400 de lei pentru 10 zile.

La aproximativ 80 de kilometri de Constanța, pe malul Dunării, dai peste o comunitate liniștită… ulițe prăfuite, pline de gropi pe care urcă agale o bătrână cu două găleți pline ochi cu apă și care, din când în când, se oprește să-și tragă sufletul. De vrei o cană cu apă, e bine să te mulțumești, totuși, privind Dunărea… Bătrâna va trebui să ajungă acasă, să o fiarbă și abia apoi apa pe care o cară de la vale e bună de băut.

E ora prânzului, o căldură înăbușitoare și multă pustietate în jur. Doar caii aleargă și nechează pe plaja pustie cu care se mândresc locuitorii din Rasova…