Membrii Uniunii Democrate Turce din România au marcat, ieri, potrivit tradiției, cea de-a zecea zi din luna Muharrem a calendarului islamic, zi care marchează începutul lunii Așure.
- Publicitate -
În această zi, ca de altfel, în întreaga lună Muharrem, femeile de religie musulmană pregătesc, după o rețetă moștenită din moși strămoși, desertul care dă și numele sărbătorii. Acesta a fost preparat ieri și de turcoaicele de la uniune și servit de membrii comunității alături de oaspeți. Slujba specifică acestei sărbători a fost oficiată de muftiul Muurat Iusuf, șeful Cultului Musulman din România.
Desertul Așure este preparat din cel puțin nouă feluri de cereale, fructe, arpacaș și zahăr și, tot conform tradiției, se spune că el trebuie împărțit la cel puțin șapte case. Istoricul acestei sărbători, care, după cum susțin unii, ar avea în cea mai mare parte conotații laice, își găsește începuturile în perioada Profetului Noe. După potop, toți cei care se aflau în arca ce ajunsese pe uscat s-au dus în căutarea hranei. Până s-au întors ei, însă, Profetul Noe le-a pregătit o gustare din rămășițele ce se mai găseau pe arcă. De aici și tradiția preparării desertului Așure. Se mai spune, de asemenea, că sărbătoarea Așure ar avea mai multe semnificații și anume: în această zi au fost iertate păcatele Profetului Adam sau că este ziua în care s-a născut Profetul Moise. Tot în această zi se spune că ar fi fost iertat Profetul David sau că în ziua de Așure Profetul Muhammed a călătorit de la Mecca la Medina. În Istoria religiei islamice, ziua Așure se regăsește și ca zi de doliu, deoarece, în această zi, Husein a căzut erou la Kerbala. În perioada Imperiului Otoman, desertul Așure era pus în vase speciale și împărțit tuturor. În zilele noastre, în această zi, credincioșii musulmani țin post, fac rugăciuni, prepară Așure pe care îl împart prietenilor, rudelor, vecinilor și celor nevoiași.
