În istoria pilotajului și remorcajului maritim din România, 2014 va fi consemnat ca an al blocajului legislativ. Punerea în aplicare a patru acte normative fundamentale, care reglementează serviciile de siguranță a navigației, a fost suspendată în urma acțiunilor în Justiție inițiate de operatorii din domeniu. Este vorba de ordinele de ministru referitoare la: echipajul minim de siguranță pe navele maritime cu pavilion românesc; autorizarea companiilor de pilotaj; autorizarea companiilor de remorcaj; modificarea Regulamentului privind criteriile minime de pregătire, perfecționare și certificare a piloților maritimi.
- Publicitate -
Sub pretextul alinierii la reglementările internaționale și al creșterii siguranței navigației, cele patru acte normative introduc prevederi care generează costuri majore, falimentare pentru operatorii de pe piața pilotajului și remorcajului, prevederi care afectează cadrul concurențial și prevederi contrare legislației internaționale, imposibil de pus în aplicare. Spre exemplu, Ordinul nr. 1096 din 24 iunie 2014 pentru modificarea Regulamentului privind criteriile minime de pregătire, perfecționare și certificare a piloților maritimi stipulează că: "Atunci când un pilot maritim are o întrerupere de activitate mai mare de 6 luni, societatea de pilotaj va lua toate măsurile necesare pentru refamiliarizarea pilotului cu zonele de pilotaj și se va asigura că acesta efectuează un număr de 10 manevre pe nave maritime în 3 luni, asistat de un pilot maritim de cel puțin același nivel. Familiarizarea va fi efectuată în asistența căpitanului șef al portului și se va finaliza prin semnarea unui proces-verbal."
Clc. Alexandru Mezei, directorul Căpităniei Zonale Constanța a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", că respectiva prevedere nu poate fi pusă în practică din două motive obiective: căpitanul șef al portului nu are competențe în domeniul pilotajului, deci nu poate efectua asistență de specialitate pe timpul practicii; pe de altă parte, acesta nu are timpul necesar la dispoziție să participe la manevre. "Modificarea regulamentului a avut drept scop alinierea la prevederile legislației internaționale privind siguranța navigației. Când ordinul era în fază de proiect, a avut loc o dezbatere la Autoritatea Navală Română, cu reprezentanții firmelor de pilotaj. Dar una s-a discutat și s-a propus atunci, altceva a apărut . Lucrurile nu pot rămâne așa. Voi propune modificarea actului normativ" - a afirmat clc. Alexandru Mezei.
Actele normative care vizează autorizarea companiilor de pilotaj și a celor de remorcaj au fost puse "la zid" și de Consiliul Concurenței. În opinia acestuia, accesul pe piața serviciilor de pilotaj și remorcaj trebuie să se facă pe baza criteriilor tehnice și administrative stabilite prin ordin de ministru și cu implicarea unei singure entități, respectiv a Autorității Navale Române. Consiliul Concurenței recomandă excluderea administrațiilor portuare sau căilor navigabile din circuitul autorizărilor. Astfel, firmele de remorcaj și pilotaj care solicită autorizarea n-ar mai trebui să facă dovada acceptului administrației portuare sau de căi navigabile, iar respectiva administrație n-ar mai trebui să-i stabilească firmei de pilotaj numărul minim obligatoriu de piloți angajați cu contract de muncă permanent. În ceea ce privește sectorul maritim, Consiliul Concurenței recomandă ca viitoarele reglementări să precizeze faptul că serviciul de pilotaj și cel de remorcaj "se va asigura prin intermediul operatorilor economici specializați, autorizați în baza prevederilor prezentului ordin, pe bază de contract-cadru încheiat în mod nediscriminatoriu între Compania Națională "Administrația Porturilor Maritime" SA Constanța și respectivii operatori economici". Vinovați de blocajul din pilotajul și remorcajul maritim sunt birocrații din Ministerul Transporturilor. Ei sunt cei ce au redactat ordinele de ministru, fără să țină cont de propunerile experților din ANR și ale agenților economici. Din cauza lor, firmele de pilotaj și remorcaj nu mai cred în instituția dialogului social și apelează la sprijinul instanțelor de judecată.
