Oficial, i se spune Legea privind măsurile de creștere a calității arhitectural - ambientale a construcțiilor; neoficial, Legea fațadelor. Este de fapt un proiect de act normativ inițiat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, proiect ce așteaptă aprobarea guvernului.
Legea de care aveam nevoie
L-am citit nu doar cu interesul jurnalistului, ci și al cetățeanului și cred că e una dintre acele reglementări de care avem nevoie. Ceva trebuie făcut pentru a schimba fața localităților României. Prea multe locuințe individuale și colective arată spre lume chipuri urâte, spălăcite, scorojite, care tânjesc după mistria zidarului și bidineaua zugravului. Ce să mai spunem că s-au înmulțit și clădirile care amenință viața trecătorilor.
Este clar, dacă nu intervine statul, prin lege, lucrurile vor merge ca și până acum: din rău în mai rău. Proprietarii imobilelor vor avea întotdeauna alte priorități și vor continua să neglijeze lucrările de reparații.
Actul normativ propus de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului obligă primăriile să realizeze programe multianuale pentru reabilitarea structural-arhitectonică a anvelopei imobilelor. Ele vor trebui să identifice și să inventarieze construcțiile care necesită asemenea intervenții și pe deținătorii lor. Apoi, să notifice proprietarilor ce obligații au, condițiile, măsurile, termenele și sancțiunile aplicabile în caz de neconformare, să monitorizeze și să controleze modul de executare al lucrărilor, să autorizeze lucrările și să participe la recepția lor.
La rândul lor, deținătorii con-strucțiilor sunt obligați să-și dea acordul pentru realizarea lucrărilor, să asigure finanțarea, să contracteze proiectarea și execuția, să organizeze recepția lucrărilor.
Lucrările pot consta din: refa-cerea sau repararea zidăriei pereților exteriori; tencuieli, zugrăveli, vopsiri, placaje; repararea sau refacerea sistemului de acoperire; refacerea balcoanelor, logiilor, cornișelor și altor elemente exterioare; refacerea elementelor de plastică arhitecturală (brâuri, profile etc.); repararea trotuarelor de protecție aferente construcției; eliminarea igrasiei și izolarea rosturilor și altele.
Facilități și amenzi
Acum, vine partea cea mai intere-santă. Legea prevede nu doar obligații, ci și înlesniri și stimulente. Acestea constau în: scutiri de taxe pentru certificatul de urbanism și autorizația de construire, pentru acordul primarului și avizul tehnic; scutirea de cota de 0,7% și cota de 0,1% care se virează la Inspectoratul de Stat în Construc-ții, precum și de cota de 0,5% către Casa Socială a Constructorului; recuperarea a 50% din TVA aferentă materialelor de construcții și manoperei lucrărilor de inter-venție; scutirea de plata impozi-tului pe cădiri datorat pentru anul fiscal în care s-a făcut recepția la terminarea lucrărilor.
Nu lipsesc sancțiunile. Primarul se alege cu amenzi între 8.000 și 15.000 de lei, dacă nu o aplică, iar proprietarii, cu amenzi între 2.000 și 10.000 de lei, dacă nu o respectă.
Chiar dacă se împotrivesc, deținătorii imobilelor nu pot bloca executarea lucrărilor de intervenție. Primarii vor angaja proiectanți și constructori, care vor intra în imobile în baza hotărârilor judecătorești, iar costul lucrărilor va fi recuperat de la proprietari.
Efecte economice
Legea fațadelor va avea efecte majore asupra vieții cotidiene a românilor, asupra turismului, sectorului construcțiilor, industriei materialelor de construcții, tran-sporturilor și serviciilor.
Dinamizată de o astfel de lege, ramura construcțiilor va redeveni motorul creșterii economice. Dacă prea puțini români își permit să construiască locuințe noi, în schimb sunt mulți cei ce vor și pot să-și repare imobilele vechi. De altfel, în anii 2009 - 2010, când volumul lucrărilor de construcții a scăzut dramatic, cel al lucrărilor de reparații a fost în creștere.
Actul normativ va duce la apariția a zeci de mii de locuri de muncă din construcții, dar și la diminuarea muncii la negru și a evaziunii fiscale din sector. Proprietarii imobilelor vor fi interesați să execute lucrările legal pentru a beneficia de facilități.
l La finalul anului 2008, fondul național de locuințe cuprindea 8.328.663 de unități, din care: 191.000 proprietate de stat și 8.137.663 proprietate privată;
l 4.519.179 de locuințe sunt în mediul urban, iar 3.809.484 locuințe, în cel rural.
- Publicitate -
