În perioada ianuarie – mai 2022, traficul pe canalele navigabile Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari înregistrase un recul îngrijorător, întrerupând seria creșterilor record din anii 2018 – 2021. Scăderea fluxurilor de marfă a avut la bază factori numeroși, care au afectat comerțul internațional: pandemia, evoluția prețurilor energetice, ale materiilor prime și produselor finite, scumpirea transporturilor pe uscat și pe apă.
- Publicitate -
Iată că începând din luna iunie, pe măsură ce tot mai multe fluxuri de mărfuri exportate ori importate de Ucraina au început să fie tranzitate prin portul Constanța și pe Dunăre, traficul de mărfuri pe canalele navigabile s-a relansat. Și dacă până la data de 24 februarie 2022, când Rusia a declanșat invazia, mărfurile ucrainene nu treceau pe canalele navigabile din România, în prezent ponderea lor a ajuns la 16% din traficul total. În prezent, Ucraina a devenit al doilea mare beneficiar străin al acestor căi de transport, după Serbia.
Cerealele și minereurile domină traficul „În primele șase luni ale anului 2022, cantitățile de mărfuri tranzitate pe canalele navigabile au înregistrat o creștere semnificativă - a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Mihaela Coroiu – specialist PR, în cadrul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile. Traficul a fost de 17,998 milioane de tone capacitate, cu 4,16% mai mare față de aceeași perioadă din anul 2021. Au fost transportate 8,943 milioane de tone de mărfuri, cu 6,03% mai mult decât în perioada ianuarie – iunie 2021.”
În structura mărfurilor, cerealele dețin primul loc, având o pondere de 46%. În primele șase luni din anul 2021, ponderea lor era de 44%. Grupele de mărfuri situate pe locurile următoare sunt: minereurile – 28%, produsele energetice (cărbuni, petrol și gaze lichefiate) - 14%, produsele chimice - 6%, metalul și produsele din metal - 3%, alte produse (inclusiv ciment) – 2%, mașinile și utilajele - 1%.
Principalul beneficiar al canalelor navigabile
În continuare, traficul de mărfuri derulat în contul altor țări deține cea mai mare pondere în traficul total: 63%. În ianuarie – iunie 2021, acesta urcase la 64%. Această dinamică reflectă rolul strategic tot mai mare pe care Dunărea și canalele Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari îl joacă în transportul naval european.
Din totalul de 17,998 milioane de tone de mărfuri derulate în primele șase luni din 2022, în contul României au fost transportate 37%, pentru Serbia - 24%, Ucraina – 16%, Bulgaria - 9%, Ungaria - 5%, Republica Moldova – 4%, Austria – 3%, Germania – 1% și Croația – 1%. Se remarcă prezența tot mai mare a mărfurilor tranzitate în contul Ucrainei, pe canalele navigabile și prin Portul Constanța. Până la încheierea războiului, Ucraina va fi nevoită să recurgă la ruta de transport ocolitoare, prin România, pentru importurile și exporturile sale.
În perioada ianuarie – iunie 2022, canalele Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă - Năvodari au fost tranzitate de 12.161 de unități navale, cu 4,03% mai multe decât în aceeași perioadă din 2021, din care: 8.188 de barje, 1.909 șlepuri, 51 nave fluvio-maritime,1.987 de remorchere împingătoare și 26 nave de pasageri.
Armatorii români domină transportul pe apele interioare. Dintre ei, cel mai important este Compania de Navigație Fluvială Română Navrom, care deține o flotă de 455 de nave, din care: 20 de împingătoare, 341 de barje de diferite tipuri, 89 de șlepuri și 5 ceamuri.
