"Nu are coajă, dar are o sârmă bună și se poate cânta!" - dacă auziți această frază în timp ce așteptați autobuzul, înseamnă că hoții din buzunare sunt în preajmă și au deja o victimă în vizor. Altfel spus, cel pe care au pus ochii șuții "nu are portofel, dar are un telefon bun și poate fi buzunărit". Pentru a comunica fără să fie înțeleși de cei din jur, mai ales că "acționează" în special în aglo-merații, hoții și-au pus la punct un limbaj codificat. Furtul din buzunare este, după cum admit chiar polițiștii, una dintre cele mai grele infracțiuni. Cei care o comit, dacă vor să o facă bine, trebuie să aibă grijă să nu dea în niciun fel de bănuit victimei sau celor din jur. De aceea, pe lângă exersarea "tehnicii" de a sustrage telefonul mobil sau portmoneul, hoții utilizează termeni de argou pentru a comunica între ei, mai ales că principalele zone unde acțio-nează sunt aglomerațiile din stațiile de autobuz. Dar tocmai acest limbaj codificat vă poate avertiza asupra prezenței șuților, dacă știți să-l descifrați. În rândurile următoare, vă prezentăm câțiva termeni din limbajul hoților din buzunare, transmiși de polițiștii din Compartimentul Furturi din Buzunare, din cadrul Biroului Investigații Criminale de la Poliția Municipiului Constanța. Traducerea limbajului codificat Un cuvânt foarte des utilizat de șuți este "sârmă", care face referire la telefon. De altfel, potrivit oamenilor legii, în ultima perioadă, hoții își aleg victimele cu precă-dere din rândul adolescenților și îi buzunăresc de telefoanele mobile. "Au fost cazuri când au furat porto-felele goale ale unor pensionari, așa că, în ultima perioadă, se axează foarte mult pe telefoane mobile. În plus, și câștigul este mai mare, după valorificare", ne-a de-clarat agentul șef principal Cătălin Ologu, din cadrul Biroului de Investigații Criminale. Alte cuvinte des folosite sunt: r "ginitor" - persoana, hoțul care iese repede în evidență. "Mai pot fi auziți când spun unul către celălalt: «Nu mergi tu, că ești ginitor, mai bine stai la intervenție» atunci când se pregătesc să acționeze", a explicat polițistul. r "intervenție" - descrie acțiunea complicilor hoțului, nece-sară atunci când partea vătămată observă că este buzunărită; în acel moment, complicele sau complicii intră în fața hoțului și încep să se certe cu victima, pentru a-i da timpul șuțului să se facă nevăzut. r "tangaj" - descrie acțiunea hoțului și complicilor de a se împinge în victimă, atunci când toată lumea se îmbulzește pentru a urca în autobuzul ce a oprit în stație. În acel moment, complicii se împing la stânga sau la dreapta, astfel încât victima să nu-și dea seama că este buzunărită.r "la primărie" - astfel este denumit buzunarul din interiorul hainei. De altfel, sfatul polițiștilor este ca bunurile de valoare să fie ținute în acest buzunar, care este mai greu accesibil răufăcătorilor. r "la stradă" - buzunarul de la haină sau un buzunar larg, care comunică cu exteriorul, unde hoții pot acționa cu ușurință.r "șeică" - femeia luată în vizor. r "martalog" - bărbatul pe care hoții vor să-l buzunărească.r "volantă" - polițiștii; de asemenea, patrulele mai sunt denu-mite și "gardă". "Hoții din Con-stanța ne-au spus că vara aceas-ta, șuții din alte județe nu au mai venit pe litoral pentru că «este volanta grea». Adică sunt polițiștii cu ochii pe ei", a exemplificat Cătălin Ologu. r "a lua măsura" - hoțul a atins haina sau buzunarul victimei și a constatat dacă are ce să fure.r "este loc" - în buzunarul vizat este ceva ce merită furat și în plus, se poate opera. r "se poate cânta" - se poate fura.r "țepos, ă" - astfel este descrisă victima care a realizat că este luată în vizor de hoți și se agită sau se ferește. r "voltă" - hoții coboară în următoarea stație de autobuz și trec strada, pentru a lua autobuzul din direcția opusă. r "dă-mi-l pe draiv" - se referă la bunul furat, să fie pasat pe la spate. "Cărămizile sunt la primărie!" Banii sunt numiți "cărămizi", banii mărunți sunt "pleavă", iar portofelul este "coajă". Astfel, când veți mai auzi doi indivizi vorbind despre "cărămizile care sunt la primărie, mai bine facem o voltă", veți ști că se referă la faptul că banii sunt în buzunarul de la pieptul hainei și nu pot acționa. E drept, însă, că șuții tineri, pe lângă pierderea îndemânării de a fura fără să fie simțiți, au început să uite și de limbajul codificat. "Și acest limbaj este pe cale de dispariție. Cei noi nu mai știu nici să vorbească codificat, preferă să-și facă semne", a afirmat agentul șef principal de poliție.
- Publicitate -
