Directorul executiv al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGAPC) Constanța, Mihaela Ristea, este un om dedicat profesiei, care a reușit să transforme provocările asistenței sociale în soluții concrete pentru copii și adulți cu dizabilități.
- Publicitate -
În interviul acordat ziarului „Cuget Liber“, ea vorbește despre experiența acumulată, despre măsurile implementate în cadrul serviciilor sociale, despre proiectele instituției, despre eforturile depuse pentru a integra beneficiarii în comunitate și multe altele.
- Doamnă Mihaela Ristea, puteți să ne povestiți cum a început pasiunea dumneavoastră pentru domeniul asistenței sociale și protecția copilului?
- Mă încântă faptul că vă referiți la pasiune. La începutul carierei mele în acest domeniu, nu cred că am conștientizat faptul că este nevoie de pasiune ca să poți să reziști tuturor provocărilor profesiei. Ulterior, pe măsură ce am dobândit experiență, am adăugat pasiunii curajul, apoi răbdarea, speranța, credința și determinarea. Nu pot spune exact când anume a început pasiunea, dar știu că ea a însoțit munca mea de zi cu zi și dorința de a aduce schimbarea spre mai bine în viața celor pentru care ocupăm aceste posturi.
- Cum a influențat experiența de aproximativ 20 de ani în cadrul DGASPC modul în care conduceți instituția astăzi?
- Fără experiență în domeniu nu cred că poți ocupa un post de o asemenea responsabilitate. M-au ajutat foarte mult cei 11 ani în care am ocupat funcția de director executiv la Direcția de Protecție a Copilului. Pe de altă parte, înainte de a fi director executiv, am fost angajată pe funcție de execuție, ulterior am ocupat funcția de șef birou și apoi de șef serviciu. În cariera profesională apreciez că este vital să urci fiecare treaptă ca să te antrenezi pentru urcușul care urmează și care te va surprinde cu noi provocări cărora trebuie să le găsești soluții, uneori în echipă, alteori în liniștea singurătății tale. Da, afirm că trecutul meu profesional mă definește în prezent și își va pune amprenta pe viitor.
- Reușiți să mențineți un echilibru între viața profesională și cea personală, având în vedere responsabilitățile de conducere?
- Echilibrul, în acest context, face referire la o stare de stabilitate și armonie între cele două, ba chiar mai multe ipostaze în care mă aflu: aceea de conducător al unei instituții, de soție, de mamă și, de ce nu, de fiică, căci am ambii părinți alături de mine și de familia mea, zi de zi. Este vorba de work-life balance, când reușesc să armonizez cerințele job-ului cu nevoile personale, asigurând astfel bunăstarea mea fizică și mentală, fericirea și productivitatea. Cum fac acest lucru? Prin stabilirea limitelor, prin delegarea sarcinilor, prin alocarea timpului necesar pentru odihnă, hobby-uri și chiar deconectarea de la tehnologie și de la tot ce este stresant.
- Care a fost cea mai mare provocare profesională pe care ați întâlnit-o până acum și cum ați depășit-o?
- Cea mai mare provocare profesională? Posibil că voi surprinde afirmând că nu a fost numai una. Îmi vin în minte multe situații în care erau implicați copii, dar și adulți, situații la limită, cărora era necesar să le identificăm soluții rapide, aproape de imposibil de pus în practică. În acești peste 20 de ani am aflat, am văzut și am auzit multe povești de viață, unele puțin credibile și șocante. Le-am făcut față alături de echipa mea, formată din profesioniști dedicați, care, dacă a fost necesar, au muncit zi și noapte pentru a sprijini pe cei aflați în nevoie. Îmi amintesc acum de băiatul din asistență maternală, Georgică pe numele său, care a fost martor indirect la crima de la Cernavodă, îmi amintesc de cei trei frați din localitatea Nicolae Bălcescu, care au decedat într-un incendiu care a cuprins casa în care locuiau, îmi amintesc de fetița legată cu lanțul în curtea unei case, care reușise să scape și rătăcea pe străzi.
- Care sunt principalele obiective pe care vi le-ați propus pentru DGASPC Constanța în acest mandat?
- Principalele obiective sunt în acord cu strategiile din domeniul protecției copiilor și din domeniul protecției persoanelor adulte cu dizabilități. În domeniul protecției copiilor, am finalizat reorganizarea serviciilor sociale cu cazare. La acest moment, toți copiii instituționalizați locuiesc în case de tip familial, care oferă intimitate și posibilitatea personalizării spațiului exact ca într-o familie. Prin intermediul proiectelor cu fonduri europene, am reușit să înființăm servicii de zi de recuperare pentru copii, în comunitate. În ceea ce privește reforma în domeniul persoanelor adulte cu dizabilități, pot afirma faptul că, prin finalizarea proiectelor de interes național, am reușit să restructuram și reorganizăm și serviciile sociale destinate persoanelor adulte cu dizabilități și să facem încă un pas spre dezinstituționalizare.
- Care este cea mai mare reușită a DGASPC Constanța din ultimul an?
- Finalizarea celor nouă proiecte de infrastructură aflate în implementarea instituției destinate dezinstituționalizării copiilor, tinerilor și persoanelor adulte cu dizabilități din centrele de capacitate mare. Acest lucru a fost posibil prin dezvoltarea unor servicii sociale care să creeze condiții cât mai aproape de mediul familial și să realizeze integrarea acestora în comunitățile din care fac parte.
- Care este situația actuală a procesului de adopție în județul Constanța?
- La nivelul județului Constanța, întotdeauna a existat un mare interes al familiilor pentru adopția unuia sau a mai multor copii. De-a lungul timpului, s-a schimbat mentalitatea părinților adoptatori. Dacă la început cuplurile își doreau adopția unui copil de vârstă mică și foarte mică, acum există o altă deschidere, către copii de vârstă mai mare, către copii cu diverse probleme de sănătate, unele majore, către grupurile de frați. În perioada scursă de la începutul acestui an, 2025, datele statistice înregistrate la nivelul Compartimentului Adopții și Postadopții sunt următoarele: persoane/familii atestate - 41; retrageri atestat - 18;
reevaluare anuală a persoanelor/familiilor atestate să adopte - 75;
încuviinţări adopţie - 41; încuviințări adopție internațională - 1; încredinţări în vederea adopţiei - 43; deschidere procedură adopţie - 28.
- Care sunt principalele provocări întâlnite în furnizarea serviciilor pentru persoanele cu handicap?
- Din păcate, lipsa serviciilor din comunitate destinate acestor persoane, starea precară de sănătate a populației, familiile aflate în situații de risc (sărăcie, lipsă de educație, violență domestică, persoane vârstnice sau bolnave rămase fără sprijin etc.), dar și lipsa de personal care să lucreze în aceste servicii reprezintă o provocare constantă în domeniul de activitate.
- Cum contribuie evenimente precum „Vocea mea contează“ la dezvoltarea copiilor din sistemul de protecție socială?
- Acest tip de evenimente reprezintă o punte către comunitate, către integrare și comunicare. Pe viitor, intenționăm să organizăm cât mai multe evenimente de acest gen.
- Ce alte proiecte culturale sau educative aveți în plan pentru tineri și copii în următorii ani?
- Ne dorim să organizăm și să dezvoltăm, în același spirit, proiecte prin care să promovăm talentele copiilor și rezultatele deosebite înregistrate în viața beneficiarilor noștri, copii, tineri, adulți, să realizăm o integrare reală în comunitatea constănțeană. Și „vocea“ lor contează, iar ei reprezintă parte prezentă și integrantă a acestei comunități.
