În contextul războiului din Ucraina, Portul Constanța a devenit un punct esențial pentru securitatea economică a regiunii. Prin legătura cu Dunărea, calea ferată și Marea Neagră, el permite transportul cerealelor, combustibililor și mărfurilor care nu mai pot circula normal prin porturile ucrainene afectate de atacuri.
- Publicitate -
Constanța sprijină exporturile Ucrainei, contribuie la aprovizionarea piețelor internaționale și reduce riscul unei crize alimentare. Totodată, portul întărește rolul strategic al României în NATO și Uniunea Europeană, demonstrând că infrastructura românească poate susține solidaritatea europeană, comerțul și stabilitatea într-o perioadă de incertitudine geopolitică. Mai mult, investițiile recente îi sporesc capacitatea și atractivitatea pentru partenerii externi.
Despre toate aceste lucruri, am discutat cu președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), constănțeanul Mihai Daraban, prezent la Maritime Business Week, un eveniment care a crescut de la ediție la ediție și care înscrie încet-încet Constanța pe harta orașelor europene care organizează evenimente de top în domeniul maritim.
Mihai Daraban, despre rolul Portului Constanța în traficul de mărfuri
- Domnule președinte, referindu-ne la traficul de mărfuri, cât de mult a crescut importanța Portului Constanța în actualul context internațional, marcat de conflictul din Ucraina, de la Marea Neagră?
- Portul Constanţa reprezintă astăzi mult mai mult decât o simplă infrastructură de transport - este o poartă strategică către reconstrucţia Ucrainei şi un hub vital pentru întreaga regiune a Mării Negre. Poziţia geografică privilegiată a portului Constanţa îl transformă într-un punct nodal pentru comerţul cu ţările din regiunea Mării Negre, Balcanii de Vest şi Asia. Această conectivitate multiplă creează oportunităţi excepţionale pentru companiile româneşti şi partenerii lor internaţionali de a contribui activ la eforturile de reconstrucţie şi de dezvoltare economică regională.
Obiectivul nostru central este să facem din Marea Neagră o zonă cu adevărat atractivă pentru traficul maritim internațional. Este o mare relativ închisă, acceptăm acest lucru, și vine cu restricții reale. Există obstacole structurale care descurajează rutele prin Marea Neagră și pe care trebuie să le avem în vedere când vorbim de dezvoltarea traficului în regiune.
De aceea, mizăm atât de mult pe coridorul est-vest. Coridorul transcaspic nu este o idee, este deja o realitate în construcție, iar Constanța este nodul său european natural.
Dunărea, autostradă logistică europeană
- Care ar trebui să fie rolul Dunării ca arteră logistică europeană? Privind chiar cu invidie la alții, vedem, de exemplu, că Portul Duisburg, din Germania, a ajuns la un volum anual de aproape 150 de milioane de tone de mărfuri operate.
- Consider că Dunărea trebuie să devină o autostradă europeană, cu un management unificat al navigației, iar noi, ca țară riverană cu ieșire la mare, avem cel mai mult de câștigat dintr-o asemenea viziune.
Putem învăța multe de la reprezentanții Portului Duisburg, port care generează anual un volum de marfă mai mare decât întregul bazin dunărean, inclusiv Portul Constanța.
Nu în ultimul rând, vreau să menționez că Portul Constanța nu este un concurent al Portului Rotterdam, este complementul său firesc, cu un avantaj de distanță față de Canalul Suez de aproape patru ori mai mic. Toate mărfurile care vin din Extremul Orient, din Asia de Sud sau din Africa de Est spre Europa tranzitează obligatoriu Suezul, iar noi suntem primul port european de escală pe această rută.
Cooperarea economică regională în zona balcanică și a Dunării
- Cum decurge cooperarea economică regională în zona balcanică și a Dunării, în concordanță cu provocările comerciale și geopolitice ale momentului?
- Nu toate statele membre UE tratează Dunărea ca pe un activ strategic. Există țări care o declară zonă protejată din motive mai puțin clare. Răspunsul european ar putea fi o companie unitară, cu participarea tuturor țărilor riverane ca acționari, care să gestioneze infrastructura de transport fluvial și să învețe de la modelele de succes, cum este Portul Duisburg.
Dunărea nu este un simplu fluviu. Este o autostradă strategică ce poate redefini conectivitatea între Marea Neagră și Europa Centrală. Trebuie să înțelegem că România și regiunea noastră nu se pot baza exclusiv pe fluxurile energetice dinspre vest. Toate interconexiunile, gaze, electricitate, sunt întrerupte undeva la nivelul Austriei.
De aceea, prioritatea noastră este să gestionăm noi înșine oportunitățile acestei regiuni. Turcia, Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan sunt parteneri logistici și energetici naturali, iar coridorul Mării Negre trebuie consolidat cu instrumentele pe care noi le putem controla.
Investițiile din Portul Constanța și creșterea capacității de depozitare
- Revenind la Constanța, s-au făcut recent investiții de anvergură, atât la nivelul Administrației Porturilor Maritime, cât și la nivelul operatorilor privați. Ultimul proiect a vizat extinderea capacității de depozitare a unui terminal de cereale, prin realizarea a cinci noi celule de depozitare în capătul de Est al Danei 80. Cum comentați acest lucru?
- Camera Națională salută și susține orice investiție, într-un moment în care avem foarte puține pârghii reale la dispoziție pentru a crește competitivitatea acestui hub. Capacitatea de stocaj a portului a crescut de 10 ori în ultimii 30 de ani, de la 200.000 de tone, la peste două milioane de tone astăzi. Este o evoluție remarcabilă, dar trebuie continuată.
De aceea, cred că a venit momentul ca România să deschidă, printr-o discuție bilaterală cu Egiptul, tema unui discount la tarifele Canalului Suez pentru navele care operează în Portul Constanța. Un discount de 10-20% la tariful Canalului ar fi, pentru competitivitatea Constanței, extrem de important, în condițiile în care un singur drum dus-întors al unei nave de tip panamax costă astăzi 500.000 de dolari.
Investițiile despre care ați amintit demonstrează că sectorul privat își face datoria. Este momentul ca statul român să își facă și el partea, printr-o diplomație economică activă în sprijinul fluxurilor comerciale care trec prin Constanța.
Camera Națională va continua să susțină demersurile pentru consolidarea Portului Constanța ca hub logistic strategic la Marea Neagră și va promova, în cadrul dialogului bilateral cu partenerii din regiune, soluții care să reducă costurile de operare pentru navele care tranzitează către și de la Constanța.
Concluzie
- Domnule președinte, mult succes în activitate, iar proiectele pe care le gândiți astăzi să devină realitate cât mai curând.
