Alegerile anticipate, scenariu pe care președintele Nicușor Dan l-a respins
în repetate rânduri, revin tot mai apăsat în jocul politic, după eșecul
negocierilor de la Cotroceni. Oficial, partidele încă discută formule de
guvernare. În realitate, însă, PSD, PNL, USR și AUR par să se pregătească deja
pentru o nouă confruntare electorală.
- Publicitate -
Blocajul
s-a adâncit după ce discuțiile dintre șeful statului și liderii principalelor
partide nu au produs nicio soluție pentru formarea unui nou Guvern. Pe masă au
rămas variante fragile, fără majorități clare. Mai exact, un guvern minoritar
PSD, cu Sorin Grindeanu premier, și o formulă PNL-USR-UDMR, cu Siegfried Mureșan
în fruntea Executivului. Niciuna nu pare capabilă, în acest moment, să treacă
fără costuri majore de votul Parlamentului.
În
lipsa unei soluții, partidele și-au schimbat tonul. PSD transmite că nu mai
vine cu o altă propunere și sugerează că nu se teme de întoarcerea la urne.
PNL, USR și UDMR încearcă să construiască o alternativă de guvernare, dar fără
garanția unei majorități.
AUR vrea anticipate și suspendarea președintelui
AUR
apasă cel mai puternic pedala anticipatelor și cere preluarea guvernării,
mizând pe capitalizarea nemulțumirii publice.
Ba,
mai mult, AUR a decis că aleșii formațiunii nu vor fi prezenţi în sală şi nu
vor vota un Guvern propus de Nicușor Dan din care să facă parte reprezentanții
fostei coaliții de guvernare. În plus, AUR susține că va începe și procedura de
suspendare a președintelui. Nu este, însă, prima dată când partidul vorbește
despre suspendare, fără ca demersul să fi înaintat.
Astfel,
România intră într-o zonă politică periculoasă. Concret, toate partidele
vorbesc încă despre guvernare, dar se poziționează tot mai evident pentru
campanie. Chiar dacă președintele Nicușor Dan consideră anticipatele o soluție
riscantă, logica blocajului împinge scena politică spre un nou test electoral.
Alegerile anticipate s-ar putea organiza în septembrie sau octombrie
Drumul
spre anticipate nu este însă simplu. Constituția nu permite dizolvarea
Parlamentului doar pentru că partidele nu se înțeleg. Procedura presupune condiții
stricte și mai mulți pași obligatorii.
Legea
fundamentală prevede că președintele poate dizolva Parlamentul numai dacă nu a
fost acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de
zile de la prima solicitare și doar după respingerea a cel puțin două
solicitări de învestitură.
După
respingerea Guvernului Veștea, una dintre cele două încercări eșuate este deja
consumată. O a doua respingere în Parlament ar deschide, cel puțin teoretic,
calea către dizolvarea Legislativului.
Dar
nici atunci anticipate nu vin automat. Constituția spune că președintele
„poate” dizolva Parlamentul, nu că este obligat să o facă. Cu alte cuvinte,
chiar și după două eșecuri, decizia rămâne una politică, nu mecanică.
În
plus, mai există și o constrângere de timp. Trebuie să treacă 60 de zile de la
prima solicitare formală de învestitură. Dacă blocajul continuă și următoarea
propunere de premier cade la vot, fereastra constituțională pentru dizolvarea
Parlamentului s-ar putea deschide abia în a doua parte a verii.
Dacă
se merge pe scenariul dizolvării Parlamentului, alegerile parlamentare ar putea
fi organizate în cel mult trei luni,
adică prin septembrie sau octombrie.
