Iohannis sesizează CCR pe statutul funcționarului public parlamentar

Președintele Klaus Iohannis a trimis joi Curții Constituționale o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, în textul sesizării de neconstituționalitate se precizează că această lege încalcă prevederile art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1) și art. 61 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 75 alin. (3) din Constituție, relatează Agerpres.

Șeful statului arată că legea a fost respinsă de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din data de 8 iunie 2016, fiind adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, pe 6 februarie 2018 într-o formă diferită față de cea respinsă de Senat, cu încălcarea principiului bicameralismului.

"În forma respinsă de Senat legea reglementa numai modificarea dispozițiilor art. 94 alin. (1) din Legea nr. 7/2006 în sensul aplicării prevederilor art. 44, 73 și 73 indice 1 din Legea nr. 7/2006 și cu privire la personalul de specialitate din cadrul Autorității Electorale Permanente care are același statut cu cel al personalului din aparatul Parlamentului. (...) Astfel, față de forma dezbătută de Senat, se introduce posibilitatea: exercitării cu caracter temporar a unei funcții publice parlamentare de conducere vacante prin promovarea temporară a unei persoane angajate cu contract individual de muncă; eliberării din funcția publică parlamentară de șef departament/ director general de către secretarul general, cu avizul Biroului permanent al Camerei Deputaților sau Senatului; actualizării pensiilor de serviciu stabilite în temeiul art. 73 indice 1 din Legea nr. 7/2006 și calculate până la intrarea în vigoare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 59/2017 cu majorarea salariului de bază de care beneficiază funcționarul public parlamentar aflat în activitate. Totodată se prevede și termenul în care decizia de pensionare trebuie comunicată Camerei Deputaților și Senatului, după caz", se precizează în sesizare.

Concret, forma adoptată de Senat urmărea punerea de acord a dispozițiilor art. 94 din Legea nr. 7/2006 cu cele ale art. 102 alin. (6) din Legea nr. 208/2015, iar forma adoptată de Camera decizională conține în plus reglementări referitoare la cariera funcționarilor publici parlamentari, precum și o nouă modalitate de actualizare a pensiei de serviciu de care aceștia beneficiază, arată textul citat.

"Așadar, comparând cele două forme ale legii supuse controlului de constituționalitate, se poate observa atât existența unor deosebiri majore de conținut juridic, cât și a unei configurații semnificativ diferite, plasând astfel pe o poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ. (...) În opinia noastră, intervențiile legislative operate de Camera Deputaților au modificat substanțial obiectul de reglementare și configurația inițiativei legislative, cu consecința deturnării de la finalitatea urmărită de inițiator ce viza doar modificarea dispozițiilor art. 94 alin. (1) din Legea nr. 7/2006. În consecință, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului consacrat de art. 61 alin. (2) din Constituție și de art. 75 alin. (3) din Constituție", se precizează în sesizare.

De asemenea, președintele arată că au fost încălcate dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituția României, în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea normei.

"Prin art. I pct. 1 al legii supuse controlului - art. 60 alin. (1) din Legea nr. 7/2006 - se stabilește că exercitarea cu caracter temporar a unei funcții publice parlamentare de conducere vacante se realizează prin promovarea temporară a unui funcționar public parlamentar sau a unei persoane angajate cu contract individual de muncă, ce îndeplinește condițiile generale și specifice pentru ocuparea acestei funcții de conducere. (...) Față de dispozițiile menționate, considerăm că opțiunea legiuitorului ca o funcție publică parlamentară de conducere vacantă să poată fi exercitată, chiar și temporar, de o persoană angajată cu contract individual de muncă este contrară însăși rațiunii existenței funcției publice parlamentare. Deși scopul intervenției legislative deduse controlului de constituționalitate poate fi justificat prin prisma evitării situațiilor de blocare a activității la care s-ar putea ajunge până la ocuparea prin concurs a posturilor vacante, considerăm că norma instituită la art. I pct. 1 al legii este neclară, întrucât permite fie interpretarea că soluția legislativă poate fi utilizată ca modalitate alternativă de alegere între cele două categorii de personal, fie că această soluție poate fi utilizată numai ca modalitate subsidiară, în situația de excepție în care nu ar exista un alt funcționar public parlamentar cu vocație la ocuparea cu caracter temporar a unei funcții publice parlamentare vacante", se arată în sesizarea șefului statului.

Pe de altă parte, președintele spune că prin art. I pct. 3 al legii supuse controlului - art. 69 din Legea nr. 7/2006 - nu se respectă cerințele de claritate și previzibilitate ale normei, contravenind art. 1 alin. (5) din Constituție întrucât nu este indicat fără echivoc destinatarul obligației prevăzute la art. 69 alin. (2), respectiv destinatarul obligației de comunicare a deciziei de pensionare.

"Art. I pct. 4 din legea supusă controlului - art. 94 alin. (1) din Legea nr. 7/2006 - extinde aplicarea prevederilor cu privire la vechimea în muncă, indemnizația în cazul încetării raportului de serviciu din motive neimputabile, respectiv pensia de serviciu, și asupra personalului Autorității Electorale Permanente. Însă, în condițiile în care art. 102 alin. (6) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente stabilește că personalului din aparatul de specialitate al AEP i se aplică în mod corespunzător prevederile Legii nr. 7/2006, considerăm că norma nou-introdusă este neclară și de natură a permite interpretări diferite. Astfel, nu rezultă cu claritate dacă personalului Autorității Electorale Permanente i se vor aplica doar dispozițiile art. 44, 73 și 73 indice 1 din Legea nr. 7/2006 sau, în mod corespunzător, și celelalte dispoziții din Legea nr. 7/2006. În cea de a doua interpretare, modificarea operată ar conduce la existența unui paralelismul legislativ, ceea ce contravine art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și, implicit, art. 1 alin. (5) din Constituție", mai arată președintele.

În sesizarea sa de neconstituționalitate, el invocă și încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) și ale art. 16 alin. (1) din Constituție.

"Din redactarea dispozițiilor nou introduse - 'prin excepție de la prevederile art. 66' - ar rezulta că eliberarea din funcția publică parlamentară de șef departament sau de director general poate fi dispusă de secretarul general cu avizul Biroului permanent fără a se avea în vedere cazurile limitativ prevăzute de art. 66. Conferirea unei puteri discreționare secretarului general al Camerei Deputaților sau Senatului, după caz, de a elibera din funcție funcționari publici parlamentari ce dețin funcții corespunzătoare înalților funcționari publici parlamentari contravine principiului stabilității raporturilor de serviciu ale acestora, așa cum este prevăzut de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 7/2006, aspect de natură să conducă la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție. Totodată, stabilirea unor reguli derogatorii pentru eliberarea din funcție doar a funcționarilor parlamentari care dețin funcțiile de șef de departament și director general (funcții parlamentare corespunzătoare înalților funcționari publici parlamentari) creează un tratament juridic diferit, nejustificat obiectiv și rațional, în raport cu alți funcționari publici parlamentari, aspect ce contravine dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, precum și jurisprudenței Curții Constituționale în materie", menționează sesizarea.

Totodată, șeful statului precizează că articolul II din legea supusă controlului, care vizează actualizarea pensiilor de serviciu, instituie "un privilegiu nejustificat obiectiv și rațional pentru funcționarii publici parlamentari și, implicit, pentru personalul asimilat acestora, față de alte categorii de personal menționate chiar în OUG nr. 59/2017, categorii ce beneficiază de pensie de serviciu".

"Totodată, privilegiul nejustificat este instituit chiar în cadrul aceleiași categorii, între beneficiarii pensiei de serviciu stabilite în temeiul art. 73 indice 1 din Legea nr. 7/2006, calculată până la intrarea în vigoare a dispozițiilor OUG nr. 59/2017 și beneficiarii pensiei de serviciu stabilite în temeiul art. 73 indice 1 din Legea nr. 7/2006, calculată după intrarea în vigoare a dispozițiilor OUG nr. 59/2017. Astfel, se aduce atingere principiului egalității în fața legii consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție, așa cum acesta a fost dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale. (...) Mai mult, sintagma 'persoane care beneficiază de pensia de serviciu actualizată în temeiul unei hotărâri judecătorești' este neclară, contrar cerințelor de claritate și previzibilitate prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât nu se precizează dacă este vorba doar despre persoanele care au obținut actualizarea pensiei în urma modificărilor aduse de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 59/2017 sau dacă vizează orice persoană care a obținut o actualizare a pensiei în temeiul unei hotărâri judecătorești, cea de a doua ipoteză fiind susceptibilă, la rândul ei, de a genera o discriminare între aceste persoane și ceilalți beneficiari, contrar art. 16 alin. (1) din Constituție", precizează textul sesizării.

În baza acestor argumente, președintele Klaus Iohannis cere CCR să admită sesizarea de neconstituționalitate și să constate că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar este neconstituțională.