Seceta a afectat teribil producția de cereale. Din păcate, lipsa apei şi-a pus amprenta tot mai stringent asupra culturilor agricole de toamnă, şi, desigur, de aici urmările vor fi cele la care mulţi deja se aşteaptă: preţuri mai mari pe raft, la unele produse.
- Publicitate -
La acest moment, ne-a declarat vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Dobrogea (APAD), Mircea Chipăilă, în 80% din suprafaţa agricolă din judeţul Constanţa, nu este răsărit grâul. Toate acestea în condiţiile în care, doar pe ici-acolo avem grâu răsărit, ori, el, în această perioadă a anului ar fi trebuit să fie deja şi înfrăţit. „Cu temperaturi de 20-25 de grade în luna noiembrie nu este în regulă. Dacă în următoarele două săptămâni nu vom avea apă, ca să răsară culturile, să înverzească pe câmp, anul viitor vor fi producţii mult mai mici. Practic, cu cât se întârzie cu precipitaţiile, cu atât scad producţiile. Culturile semănate în toamnă, grâu, orz, orzoaică şi rapiţă suferă enorm din cauza lipsei apei. În general, septembrie şi octombrie erau nişte luni în care media lunară era de aproximativ 50 de litri de apă. Din păcate, în zona noastră, în octombrie este zero, în septembrie au fost opt litri şi atunci deficitul acesta s-a acumulat. Am intrat deja în noiembrie şi nu se anunţă nimic în următoarele zece zile şi atunci este o presiune. Ca urmare, în momentul în care va veni primul îngheţ la sol, lucrurile se vor agrava. Dacă după această perioadă, vremea se răceşte foarte tare şi îngheaţă solul, grâul nu va avea timp ca în decembrie să fie înfrăţit. Dacă intrăm în anul viitor cu un grâu neînfrăţit, producţia poate să scadă cu 30%-40%, la soiurile româneşti, care nu au o capacitate mare de înfrăţire, deci vom avea pierderi de recoltă. Chiar şi în aceste condiţii, oamenii nu trebuie să se îngrijoreze, pentru că vor avea ce să mănânce, dar, clar, pâinea va fi mai scumpă”, ne-a declarat acesta.
În concluzie, vremea frumoasă de afară este, de fapt, proastă pentru agricultori, este cumplită şi cu cât se prelungeşte, randamentele vor fi diminuate, se vor pierde bani. La acestea se adaugă input-urile către ferme, preţurile de la îngrăşăminte care au crescut de 3-4 ori. „De obicei, aceste creşteri nu erau foarte mari, dar anul acesta au ajuns la aproximativ 20%, fapt ce a generat dublarea preţurilor la unele produse”, a adăugat fermierul.
Întrebat care este situaţia în sectorul zootehnie, acesta a precizat că, din păcate, zootehnia este cea mai expusă. El spune că în ultimii ani s-a pus o presiune imensă pe fermieri, s-a scumpit materia primă care venea în zootehnie şi atunci, acesta este, acum, cel mai expus sector, urmat de horticultură. „Va fi o tragedie dacă nu ştim să diminuăm şocul acesta al zootehniei. De exemplu, dacă în anul 2000, România avea două milioane de vaci, acum nu ştiu dacă mai sunt câteva sute de mii, ori în aceste condiţii, este o presiune asupra fermierilor. În Dobrogea, situaţia este tragică: nu avem ferme mai mari de 100 de vaci, de exemplu, iar această situaţie se va simţi la raft în iarnă, probabil. Nu mai spun că dacă mai vine vreo pandemie şi fiecare îşi protejează populaţia, situaţia va fi foarte greu de gestiona”, a încheiat Chipăilă.
