În prezent, din comoditate sau din diverse alte motive, mulți oameni aleg să se documenteze pe cont propriu, să își stabilească singuri un posibil diagnostic și, mai grav, să urmeze tratamente pe baza informațiilor găsite pe internet (Chat GBT). Din păcate, de multe ori, această practică nu face decât să le agraveze problemele de sănătate, deoarece sfaturile online nu sunt întotdeauna corecte sau potrivite pentru situația fiecăruia. În alte cazuri, curiozitatea îi determină să continue căutările, iar în loc să consulte un medic, ajung să se bazeze tot mai mult pe recomandările găsite în mediul online.
- Publicitate -
Această tendință a ajuns să fie discutată tot mai des de medici din diverse specialități, care observă consecințele directe în practica lor zilnică. Mulți pacienți ajung târziu la consult, după ce au încercat deja diverse soluții găsite online, uneori chiar cu agravarea simptomelor inițiale.
Potrivit dr. Any Axelerad, precizia diagnostică este esențială și nu poate fi înlocuită de niciun algoritm.
„Ca medic neurolog, consider că utilizarea inteligenței artificiale pentru autodiagnostic medical reprezintă un risc major pentru pacienți. Literatura medicală recentă, inclusiv studii indexate PubMed și Web of Science, arată clar că chatboturile medicale pot oferi informații incomplete, eronate sau formulate cu o falsă siguranță. Studiile actuale demonstrează că modelele AI pot genera răspunsuri aparent corecte, dar fără bază științifică reală. În domeniul medical, acest fenomen poate conduce la diagnostic greșit, întârzierea prezentării la medic și automedicație periculoasă.
Un alt aspect important este lipsa examinării clinice directe. În neurologie, diagnosticul nu poate fi stabilit exclusiv pe baza unui text introdus într-un chatbot. Evaluarea reflexelor, a nervilor cranieni, a coordonării, a mersului sau identificarea unor semne neurologice subtile necesită examinare medicală obiectivă. Niciun algoritm nu poate înlocui examenul clinic neurologic și raționamentul diferențial realizat de medic”, ne-a declarat medicul.
Puteți rămâne cu sechele motorii
La rândul său, dr. Lorin Stere explică faptul că problema devine și mai serioasă atunci când oamenii se bazează pe „diagnostice” generate de inteligența artificială sau de surse nevalidate medical.
„Eu, ca medic ortoped, sunt categoric: AI-ul nu poate palpa o articulație și nu știe să citească o radiografie. Iată de ce este periculos să te tratezi pe chat. De exemplu, o durere de genunchi poate fi o simplă entorsă sau o ruptură de menisc, iar tratamentul greșit duce la uzură iremediabilă. Dacă algoritmul greșește, tu rămâi cu sechelele motorii, așa că nu este recomandat să vă riscați mobilitatea pe o presupunere digitală", a explicat specialistul.
Sfaturile greșite întârzie diagnosticul corect
În aceeași direcție, dr. Sevdan Fenzi explică faptul că aceste instrumente pot avea un rol limitat, dar devin periculoase atunci când sunt transformate în surse de decizie medicală: „Internetul și aplicațiile de inteligență artificială pot fi utile pentru informare, însă nu pot înlocui consultul medical. Problema apare atunci când oamenii își pun singuri diagnosticul sau urmează tratamente fără recomandarea unui specialist. Un program nu poate evalua complet starea unui pacient, iar sfaturile greșite pot întârzia diagnosticul corect sau agrava problemele de sănătate. De aceea, astfel de instrumente trebuie folosite doar ca sursă de informare, nu ca alternativă la medic".
Totodată, dr. Ionica Ciortan atrage atenția asupra acestui tip de comportament: „De foarte mult ori, răspunsurile sunt orientative sau eronate. Nu recomand aceste obiceiuri, deoarece pot să ducă la tratamente greșite, care să agraveze anumite afecțiuni. Recomand tuturor pacienților să se adreseze medicului de familie, mai întâi ori să meargă în urgență, atunci când situația o impune".
Pornind de la aceeași idee a limitelor tehnologiei, dr. Vlad Tica subliniază că problema nu este doar lipsa de acuratețe, ci și modul în care informația este interpretată: „Opiniile obținute din interacțiunea cu AI pot fi inexacte, incomplete sau pot fi înțelese greșit, ceea ce poate influența negativ starea persoanei sau evoluția unei patologii. Evident, este necesară (eventual după utilizarea AI) consultația medicală".
Pe măsură ce tot mai mulți oameni folosesc internetul ca punct de plecare pentru propriile concluzii medicale, alți specialiști atrag atenția că acest comportament poate crea o falsă senzație de control.
Dr. Adrian Barbu completează această idee, explicând cum începe de fapt acest obicei aparent inofensiv. „Este perfect de înțeles de ce, atunci când apare un simptom sâcâitor, primul impuls este să deschidem un motor de căutare. În era informației, ne dorim control asupra propriei sănătăți și răspunsuri imediate. Însă, deși internetul este o bibliotecă vastă, el nu este un cabinet medical. Autodiagnosticarea și tratamentul «după ureche» pot transforma o intenție bună într-un parcurs riscant. Sănătatea este prea valoroasă pentru a fi lăsată la voia unui algoritm. Folosiți internetul pentru a învăța cum să puneți întrebări mai bune medicului vostru, nu pentru a vă scrie singur rețeta".
Discuția continuă și din perspectiva modului în care oamenii percep inteligența artificială. Dr. Ionela Popescu aduce în prim-plan ideea că, deși tehnologia pare convingătoare, ea are limite importante. „Cred că mulți dintre noi știm deja că pentru AI răspunsul depinde de cât de clară și exactă este întrebarea. Pe de altă parte, cred că trebuie să ai un minim de cunoștințe pentru a putea verifica dacă ceea ce ți-a răspuns AI este corect sau nu. Există, și toți profesioniștii din IT spun asta, și un soi de delir al AI. Prin urmare, este bine să fie consultat un medic. Pană la urmă, AI este o mașină".
Din aceeași perspectivă de limitare a generalizării informațiilor, Dr. Iuliana Botezatu subliniază faptul că recomandările online nu pot fi aplicate individual: „Despre recomandări nu are rost să discut prea mult. Acestea au strict un caracter informativ, generalizat și nu se pot aplica în mod individual, în siguranță, pentru fiecare pacient. Este foarte important consultul medical, pentru un diagnostic corect și tratament, în special pentru persoanele cu multiple afecțiuni și comorbidități".
În ansamblu, toate aceste perspective converg spre aceeași concluzie: internetul și inteligența artificială pot ajuta la înțelegerea unor informații medicale, dar nu pot înlocui consultul medical real, iar diferența dintre informare și tratament poate avea consecințe importante asupra sănătății.
