Aurul verde al Mării Negre, o resursă strategică pentru industriile viitorului

În laboratoarele de specialitate de la malul mării, viitorul acvaculturii marine prinde contur. Un proiect derulat de cercetătorii de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța aduce în prim-plan cultivarea algelor – de la microalge, până la alge verzi și alge brune, unele dintre ele aflate abia la început de drum.

Astfel, algele Marea Neagră ar putea deveni aurul verde al României. Un proiect în premieră, cu miză uriașă pentru mediu, agricultură și sănătate.

Sub apele Mării Negre, algele nu sunt doar plante marine. Sunt fundația unui ecosistem întreg. Unele dintre ele, însă, au ajuns pe lista speciilor periclitate, după ani de poluare și activități umane intense. Cystoseira barbata, supranumită „inginerul subacvatic”, este una dintre cele mai importante alge pentru biodiversitatea litoralului. Formează adevărate păduri marine, adăpost pentru pești și nevertebrate.

„Aceste exemplare au, în momentul de față, opt luni. Le-am cultivat de la stadiul celular și acum au aceste dimensiuni, unele dintre ele ajungând chiar la 20 de cm. Sunt foarte valoroase pentru că le ducem în mediu și ele pot reface acest habitat care este pe cale de dispariție pe litoralul românesc, dar și pentru a le valorifica în diverse domenii, în cosmetică și farmaceutică", a declarat Oana Marin, biolog la INCDM „Grigore Antipa” din Constanța.

După doar opt luni de cultivare controlată, rezultatele sunt spectaculoase. Este o reușită în premieră pentru România și o soluție care protejează Marea Neagră.

„Tot ceea ce recoltăm din Marea Neagră înseamnă un prejudiciu, înseamnă o perturbare a habitatului, înseamnă că facem un rău Mării Negre. Este mult mai comod să avem propria noastră biomasă tot timpul anului. Să nu fie nevoie să ne ducem în mare și să culegem aceste alge. Este și mult mai dificil, mai ales în perioada sezonului rece", mai spune Oana Marin.

Beneficiile nu sunt doar ecologice.

„Are numeroase principii active, vitamine, lipide, glucide, proteine, care pot fi ulterior incluse în diverse suplimente alimentare, fertilizatori de care putem beneficia cu toții", a mai explicat Oana Marin. Ea a mai spus că algele ajung deja și în atenția medicilor dermatologi sau a farmaciștilor.

„Algele au un puternic rol antioxidant, prin urmare ne protejează de radicalii liberi, ne ajută să menținem pielea într-o stare de sănătate, ca să spun așa, dar au și un rol hidratant foarte puternic, prin urmare, la fel în compoziția produselor cosmetice, dacă introducem și extracte de alge marine ne ajută din punct de vedere al păstrării barierei cutanate, iar din punct de vedere estetic, algele se pare că au un rol împotriva melanogenezei, deci pot reduce petele pigmentare", susține Adriana Moșor, medic dermatolog.

În plus, agricultura ar putea fi următorul domeniu care beneficiază direct.

„Algele sunt extraordinare, dar când întrunesc condiții bune în toată tehnologia, în toată perioada de vegetație. La agricultura bio, la care restricțiile sunt destul de drastice, e o măsură care poate fi utilizată cu succes. Reprezintă o măsură de viitor, pentru anii care vin probabil că trebuie să o băgăm în tehnologie", a spus și fermierul Mircea Chipăilă.

Proiectul se află la jumătate și se va încheia în anul 2027. Din acest an, cercetătorii vor să treacă de la laborator la economie reală. Algele cultivate în laboratorul din Constanța ar putea ajuta inclusiv la reducerea eroziunii costiere și la refacerea habitatelor marine.

Un pas mic în laborator, dar un pas uriaș pentru viitorul Mării Negre.