·
Peste 3.600 de companii au intrat în
insolvență în primul semestru al anului 2024, iar 72 sunt companii de impact,
cu active de peste 1 milion euro, comparativ cu 33 în aceeași perioadă a anului
trecut.
- Publicitate -
·
În Cluj, numărul insolvențelor accelerează de
la 157 la peste 200, dar apar și primele cinci cereri de concordat preventiv
București, 5 august
2024 - CITR, liderul pieței
de insolvență și restructurare din România, anunță că numărul companiilor care
au apelat la procedurile de insolvență în primul semestru a crescut la peste 3.600,
în creștere față de cele 3.401 raportate în primele șase luni din 2023. Dintre
acestea, 72 sunt companii de impact, cu active de peste 1 milion euro,
comparativ cu cele doar 33 din aceeași perioadă a anului precedent.
În ceea ce privește numărul
restructurărilor prin procedura de concordat preventiv, în primele șase luni
ale anului au fost înregistrate 71 de cereri, dintre care 33 sunt în derulare
în prezent. 19 dintre cereri vin de la companii de impact.
„E
important să înțelegem că aceste companii de impact au o contribuție majoră în
economia noastră, și pentru a le putea ajuta, trebuie sa înțelegem cauzele pentru
care au ajuns în dificultate și să ne asiguram că, atât mecanismele, cât și
mentalitatea cu care le abordăm sunt cele potrivite. Echipa CITR a identificat cinci
factori principali care au contribuit la declinul companiilor de impact,
începând cu problemele de lichiditate și creșterea costurilor operaționale care
au dus la creșterea datoriilor, scăderea cererii și a vânzărilor precum și decizii
de management neprofitabile", declară Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
De ce au
intrat în insolvență companiile de impact în prima jumătate a anului?
Concluziile de mai jos sunt
rezultatul unei analize ale problemelor financiare și operaționale cu care s-au
confruntat companiile cu active de peste 1 milion de euro din diverse sectoare
ale economiei românești:
Probleme de lichiditate: majoritatea companiilor au intrat în insolvență din cauza
problemelor de lichiditate. În special, întreprinderile mici și mijlocii
s-au confruntat cu dificultăți în gestionarea fluxului de numerar, fiind
incapabile să-și acopere obligațiile financiare pe termen scurt.
Creșterea costurilor operaționale: creșterea costurilor cu materiile prime și energia a afectat
semnificativ marjele de profit ale companiilor, ducând la incapacitatea
acestora de a-și plăti creditorii. Sectoarele cele mai afectate au fost
cele de producție și construcții.
Datoriile acumulate: acumularea datoriilor pe
termen lung și incapacitatea de a le restructura în mod eficient reprezintă un
alt factor major. Numeroase companii nu au
reușit să-și renegocieze termenele de plată sau să obțină
finanțare suplimentară pentru a-și susține activitatea.
Scăderea vânzărilor și a cererii: scăderea cererii pe piața internă și internațională a dus la
o diminuare semnificativă a veniturilor pentru unele companii, în special
în sectorul comerțului. Aceasta a fost accentuată de inflație și de incertitudinea
economică generală.
Decizii de management: deciziile de management inadecvate și lipsa unui plan de
afaceri robust au fost, de asemenea, factori care au contribuit la
insolvența unor companii. Lipsa unei strategii clare de gestionare a
crizelor și de prevenire a materializării riscurilor a fost evidentă în
multe cazuri analizate.
„În perioada
următoare, vom vedea probabil o creștere continuă a numărului de masuri de
restructurare, pe fondul revenirii la contextul economic și de reglementare
anterior pandemiei. Accesarea la timp a unor facilități de restructurare face
diferența între procesele cu șanse de reușită și cele care din păcate se
derulează prea târziu", a concluzionat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO
CITR.
Care au
fost sectoarele de business cele mai afectate în ianuarie-iunie 2024?
CITR a realizat o analiză
sectorială a tuturor companiilor care au intrat în insolvență în primul
semestru al acestui an, ce oferă o perspectivă asupra provocărilor din fiecare
domeniu dar și pentru sprijini companiile în realizarea unor strategii de restructurare
adecvate.
1.
Comerț cu ridicata și cu amănuntul: 26% din
totalul insolventelor a fost reprezentat de sectorul comerțului, afectat de
schimbările din comportamentul consumatorilor, influențate de inflație și
creșterea costurilor de trai. Reducerea puterii de cumpărare a determinat o
scădere a vânzărilor și, implicit, a veniturilor, forțând multe afaceri să
declare insolvența.
2.
Construcții: 20% din totalul insolventelor
a fost reprezentat de sectorul constructiilor, confruntat cu majorări
semnificative ale prețurilor materialelor și cu dificultăți în accesarea
finanțării. Incertitudinile economice și întârzierile în proiectele de
infrastructură au contribuit, de asemenea, la instabilitatea acestui domeniu.
3.
Industria prelucrătoare: 12% din
totalul insolventelor a fost reprezentat de companiile din această industrie,
afectată de problemele din lanțurile de aprovizionare și de creșterea
costurilor de producție. De asemenea, schimbările tehnologice rapide și nevoia
de adaptare au pus presiune suplimentară asupra companiilor din acest sector.
4.
Transport și depozitare: 10% din
totalul insolventelor a fost reprezentat de sectorul transportului și depozitării,
ce a resimțit efectele creșterii prețurilor la combustibili și ale situației
logistice globale. Scăderea volumului de transport și creșterea costurilor
operaționale au contribuit la creșterea numărului de insolvențe.
5. Hoteluri
și restaurante: 7% din
totalul insolventelor a fost reprezentat de industria ospitalității, care
continuă să fie afectată de incertitudinile economice și de schimbările în
comportamentul consumatorilor post-pandemie. Creșterea costurilor de operare și lipsa personalului calificat au fost factori
determinanți în avansul numărului de insolvențe în acest sector.
Regiunile
care ce au înregistrat cel mai mare număr de insolvențe sunt București
cu aproximativ 574 companii, Bihor cu aproximativ 257 companii și Cluj cu aproximativ
215 companii.
Care va fi
evoluția economică în următoarea jumătate de an?
„Evoluția
macroeconomică va fi una bună în următoarele 6-12 luni, ne așteptam la o
creștere economică rezonabilă, la nord de 3%, la o rată a inflației în reducere
continuă spre intervalul țintit de BNR, la rate ale dobânzilor în scădere și la
stabilitatea cursului pe fondul continuării influxului de fonduri europene și
investiții străine. Astfel, nu asteptam evenimente de ordin sistemic, de tipul
unor recesiuni ori crize, nici la nivel general și nici la nivelul celor mai
multe sectoare economice", a declarat Paul Dieter Cîrlănaru, CEO
CITR.
„Principalele dificultăți ale
companiilor se vor datora capitalizării reduse, ca urmare a resurselor limitate
ale acționarilor, a lipsei unui cadru legal adecvat dar și a unei abordări
pro-business a autorității de reglementare în privința intermedierii financiare
de equity. Prin urmare, acestea vor suferi o dublă carență – lipsa resurselor
proprii pentru dezvoltare, respectiv imposibilitatea accesării de finanțări
bancare, urmare gradului ridicat de îndatorare. O opțiune poate fi canalizarea
resurselor financiare disponibile (ex. din Fondurile de Pensii) către zonele cu
cerere și randamente ridicate, precum ar fi companiile industriale românești",
a concluzionat Paul-Dieter
Cîrlănaru, CEO CITR.
Concordatul preventiv,
o soluție tot mai populară pentru companiile în dificultate
În primul semestru al anului
au fost înregistrate 71 de cereri de deschideri a procedurii de concordat
preventiv, dintre care 33 sunt în derulare. 19 dintre acestea sunt companii de impact,
cu cinci mai multe decât în întregul an 2023.
Cifra de afaceri cumulată a
companiilor care au apelat la concordatul preventiv este de 408.729.900 euro,
iar activele imobilizate ale acestora ating 118.765.815 euro. În plus, numărul
total al angajaților este de 4.481.
Primele cinci județe din țară ca
număr de proceduri de concordat preventiv sunt: București și Dolj cu 8
proceduri, Cluj și Mureș cu 5 proceduri și Ilfov cu 3 proceduri.
CITR este liderul pieței de insolvență și restructurare
din România încă din 2008. Cu o experiență de peste 22 de ani pe piața
insolvenței și peste 1.100 de proiecte gestionate de-a lungul timpului,
CITR distribuie anual
peste 100 de milioane de euro creditorilor, în misiunea sa de a salva valoarea
din companiile românești de impact.
CITR este o companie Impetum Group, primul grup românesc
dedicat misiunii de a maximiza valoarea de business din oricare etapă din viața
unei companii, cu scopul de a crea un impact pozitiv în economie.