Constănțenii nu știu unde sunt adăposturile de protecție civilă. „Nu ne simțim pregătiți pentru nicio criză”

de Alina GÂJU Joi, 22 Ianuarie 2026 549 3 min citire

În cazul unei situații de criză sau al unui conflict armat, unii dintre constănțeni nu știu cum să procedeze și nu simt că autoritățile îi pregătesc sau informează suficient în acest sens. Nu știu nici măcar unde sunt adăposturile de protecție civilă, în municipiul Constanța.

Declarațiile recente ale șefului Armatei Române, Gheorghiță Vlad, potrivit cărora populația trebuie pregătită pentru crize majore și chiar pentru susținerea unui eventual efort de război, readuc în atenție nivelul de informare al civililor.

„Trebuie să avem o populaţie pregătită pentru diferite situaţii de criză şi aici mă refer la incendii, la cutremure, la inundaţii, dar în egală măsură şi o populaţie pregătită pentru susţinerea unui efort de război şi avem în plan foarte multe programe de pregătire în acest sens, împreună cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă", a declarat generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării.

Declarațiile vin într-un context regional tensionat și subliniază necesitatea pregătirii populației civile pentru scenarii diverse de criză.

Informațiile despre adăposturi, puține sau greu accesibile

La nivel local, rămâne întrebarea cât de bine sunt informați cetățenii și cât de accesibile sunt aceste informații. Mulți dintre constănțenii cu care am stat de vorbă pe stradă nu știu nici măcar unde se află cel mai apropiat adăpost de protecție civilă în zona în care locuiesc și spun că autoritățile ar trebui să acorde o atenție mai mare informării.

Ce spun constănțenii: „Nu aș merge sub nicio formă la război”

„Consider că pregătirea este bună, dar eu nu cochetez cu războiul sau alte conflicte, însă pentru cutremure sau calamități este ok. Statul nu ne pregătește pentru situații de criză, cred că ar putea să ne pregătească mai bine. Sub nicio formă nu aș merge la război, nu vreau să-mi pierd viața cu așa ceva, nu merită", a declarat un tânăr.

„Cu războiul nu e o idee bună orice ar fi. Nu simt că autoritățile ne pregătesc pentru crize sau conflicte, nu există așa ceva. Iar legat de adăposturi, cel puțin în Constanța, eu nu știu unde sunt", declară un alt constănțean.

„Eu sunt absolvent a două școli militare și sunt convins că ceea ce este acum din punct de vedere militar este rupt de realitate. Noi suntem de 36 de ani într-o perpetuă criză. Păi ăștia sunt pregătiți? De ce sunt pregătiți?", a afirmat un alt constănțean.

Câte adăposturi de protecție civilă există în municipiul Constanța

În municipiul Constanța există în total 64 de adăposturi de protecție civilă, însă numărul nu este suficient raportat la populația orașului. Buncărele sunt dotate cu uși metalice etanșe, grupuri sanitare, sistem de filtro-ventilație și ieșiri de salvare.

Informații despre amplasarea acestora pot fi consultate pe site-ul Primăria Constanța și al Inspectoratul pentru Situații de Urgență.

„Mare parte dintre acestea au fost reabilitate în ultimii ani. Adăposturile au dimensiuni diferite, de la 48 mp până la 220 mp, iar fiecare persoană are alocat 1 mp. Avantajul principal al acestor tipuri de adăposturi îl reprezintă grosimea pereților, construiți astfel încât să facă față atacurilor antiaeriene", declară Luminița Lare, purtător de cuvânt al Primăriei Constanța.

România are de zece ori mai puţine adăposturi pentru populația civilă decât Finlanda, de exemplu, țară cu o populație de nici șase milioane de locuitori. Experții atrag atenția că România, ca stat membru NATO, trebuie să își consolideze nu doar capacitățile militare, ci și pe cele civile.

Analist: „Degeaba cumpărăm tehnologie dacă nu avem resursă umană”

Analistul politic Răzvan Pantelimon afirmă că, în cazul unui război, situația este într-adevăr destul de tragică în ceea ce privește zona de pregătire.

„Resursa umană este îmbătrânită, rezerviștii au o vârstă, iar măsurile de recrutare nu au avut succes. Nu am văzut tineri la ușile centrelor militare. Degeaba cumpărăm tehnologie dacă nu avem oameni pregătiți să o folosească", a declarat Răzvan Pantelimon.

În acest an, Armata Română ar putea pregăti 2.000 de tineri voluntari, deși capacitatea maximă de instruire este de 10.000 de persoane pe an. Deocamdată, autoritățile nu au anunțat măsuri concrete privind pregătirea populației civile, însă mesajul șefului Armatei Române deschide o dezbatere amplă despre siguranță, responsabilitate și rolul fiecărui cetățean în fața unor eventuale crize.