Noi „locatari” în laboratorul de
acvacultură marină de la malul mării! O specie de crevete de Marea Neagră
colectată din mediul natural, a fost adaptată cu succes în condiții de
laborator și este acum pregătită pentru reproducerea indusă artificial.
- Publicitate -
Cercetătorii spun că proiectul ar putea avea un impact
important atât pentru alimentație, cât și pentru domeniul farmaceutic.
În maternitatea institutului de cercetare și dezvoltare
Grigore Antipa, specialiștii au reușit să aducă o specie de crevete din mare și
să o adapteze la viața în laborator. I-au asigurat condiții optime de apă,
temperatură și hrană. Următorul pas este unul esențial: creveții trebuie să se și
reproducă în aceste condiții, nu doar să supraviețuiască.
„Am încercat să găsim o specie de talie mai mare, poate
din alte mări. Numai că, condițiile de la litoralul românesc… nu ne-au permis
să alegem nici creveți din Mediterană, nici din Norvegia. Dar există creveți și
în Marea Neagră. Din punct de vedere al calității nutritive, nu avem nicio
diferență. Sunt un produs foarte sănătos și ușor de crescut", a declarat
biologul Victor Niță.
În ceea ce privește hrana, specialiștii sunt extrem de
atenți la acest aspect. Și asta pentru că alimentația influențează în mod
direct procesul de creștere, cât de sănătoși sunt sau dacă se pot reproduce cu
succes.
„Pregătim hrana esențială pentru cultura de creveți. Avem
culturi de microalge necesare pentru primele stadii larvare, apoi zooplancton
de mici dimensiuni pentru stadii mai avansate. Este o specie bogată în acizi
grași, foarte importanți în primele etape de viață", a precizat și Magda Nenciu,
biolog INCDM Grigore Antipa.
„Creveții pot fi folosiți în hrana
altor animale”
Dacă experimentul va avea succes, avantajele sunt
importante. În primul rând, ar reduce presiunea asupra mediului, prin limitarea
pescuitului excesiv. În același timp, ar putea asigura o sursă constantă și
sigură de creveți pentru consum.
„Creveții sunt un produs foarte, foarte curat și
hrănitor, conțin foarte multe proteine și aminoacizi esențiali pentru corpul
uman. Sunt două direcții în a fi valorificați. Pe de o parte pot fi consumați
în alimentație, în gastronomia clasică, se pretează la produse de tip risotto,
paella, poate și o omletă clasică și sunt o sursă foarte bună de proteine
nutritive pentru corpul uman. Pe de altă parte, niște creveți dintr-o sursă
foarte sustenabilă și foarte controlată, cum este arbacultura, sunt o materie
primă, excelentă pentru farmaceutică și pentru tot ce înseamnă biochimia
acestui produs. Din creveți crescuți în acvacultură sustenabilă extragem omega3",
a mai adăugat biologul Victor Niță.
Iar beneficiile pot continua. Creveții pot fi folosiți în
hrana altor animale, păsări sau chiar pești exotici.
„Se pot găsi surse de hrană. Este o proteină foarte mare.
Și dacă se folosește pentru medicamente, o parte din crevetele în sine, restul poate
fi folosit pentru hrană pentru păsări și
nu numai. Pot fi preparate concentrate proteice pentru alte specii de pești
exotici", a declarat și Adrian Bîlbă, doctor în științe.
În această perioadă, echipa de cercetare, testează
diferite metode pentru a găsi cele mai bune condiții de creștere și
reproducere, dar și soluții pentru a obține un număr cât mai mare de exemplare,
eficient și sustenabil. Pe termen lung, proiectul ar putea deschide drumul
către ferme de creveți în România, produse mai accesibile pentru consumatori și
noi oportunități în cercetare și industrie.
