Curge cu reclamaţii de malpraxis la Serviciul de Medicină Legală. "Oamenii au devenit foarte revendicativi"

Iar dacă vă imaginaţi că personalul lucrează într-o clădire modernă, aşa cum vedeţi prin filme, vă înşelaţi. Oamenii muncesc zi de zi, cu acelaşi profesionalism, într-o clădire veche, în care decenii la rând nu au fost făcute lucrări ample de reabilitare. În aceste condiţii, a precizat directorul Serviciului de Medicină Legală Constanța, Marius Popa, le este greu să se descurce, în condiţiile în care activitatea lor este mult mai complexă şi au un volum de muncă mult mai mare, comparativ cu anii anteriori. „Avem mai multe tipuri de analize de laborator efectuate, de expertize. Suntem sufocaţi de lipsa de spaţiu, deşi demersuri pentru rezolvarea acestei probleme s-au făcut de acum zece ani. În 2018 au prins contur, prin alocarea către spital, în folosinţa noastră, a unei clădiri în curtea fostului Spital Municipal, care trebuia reabilitată, pentru că era în paragină. Cu insistenţe multe, am reuşit să o primim spre folosinţă, dar munca a durat cam un an şi după ce s-a realizat cam jumătate din ce era de făcut, lucrările s-au oprit, în 2020. De curând, am aflat, însă, că s-ar fi reluat etapa de proiectare, dar trebuie refăcut proiectul, pentru că, între timp, s-au mai schimbat nişte acte normative. Aşteptăm cu nerăbdare continuarea reabilitării, astfel încât să ne putem muta şi dezvolta activitatea. De exemplu, în prezent, chiar dacă avem personal pregătit şi aparatură, nu o putem folosi din lipsa spaţiului. La acest moment, suntem pe cale de a achiziţiona un aparat cu care să facem tot ce se impune prin legislaţie, legat de droguri şi alcool. Vom primi curând aparatura şi ne este imposibil să o mai punem în funcţiune în actualul sediu", a declarat Marius Popa, pentru „Cuget liber” .

El a precizat că acest spaţiu, când a fost alocat Medicinei Legale, avea în jur de 20 de angajaţi, iar acum sunt peste 40. Chiar şi aşa, a subliniat şeful Medicinei Legale, personalul este insuficient, pentru că a crescut volumul de muncă, la fel ca şi complexitatea cazurilor cu care se confruntă. Întrebat despre autopsii, el a adăugat că acestea nu implică doar inciziile şi secţiunile aplicate şi făcute la cadavru, ci şi examenele complementare de laborator, care, în ultima vreme, sunt din ce în ce mai complexe şi absolut necesare.

Toate acestea în condiţiile în care percepţia generală a populaţiei este că necropsia sau autopsia înseamnă doar incizii şi secţiuni ale cadavrului, dar munca este mult mai minuţioasă. Apoi, mai există şi restul de proceduri care se fac la ei, care se desfăşoară în laborator, unde sunt recoltate fragmente de ţesut etc, examinate, ulterior, la microscop. Totodată, se fac examene toxicologice tot mai elaborate, depistări de substanţe psihoactive. Pe de altă parte, instituţia eliberează certificate medico-legale victimelor unor agresiuni, accidente rutiere, agresiuni sexuale, mergând până la expertize complexe, care implică expertize medico-legale psihiatrice, pentru amânarea întreruperii executării pedepsei privative de libertate, pe motive medicale, expertize legate de capacitatea de muncă etc.

Cea mai frecventă solicitare este, însă, cea legată de expertizele medico-legale în cazul reclamaţiilor de deficienţe în acordarea asistenţei medicale, ceea ce ştie lumea sub termenul de culpă medicală sau malpraxis.

„A crescut foarte mult numărul de reclamaţii şi ne referim aici la lucrări extrem de complexe. Oamenii au devenit foarte revendicativi şi există deja şi jurişti, avocaţi specializaţi pe domeniul acesta. Oamenii sunt nemulţumiţi de unele prestaţii medicale, iar expertizele sunt foarte dificil de realizat. Acestea pot dura câteva luni sau chiar şi mai bine de un an, pentru că, uneori, sunt cazuri când ne sunt necesare situaţii medicale vechi, poate şi de la mai multe unităţi sanitare. Le facem adrese, aşteptăm să ni se trimită documentele solicitate, plus că documentarea în sine a expertizei, înseamnă şi să parcurgem sute de pagini, poate mii, uneori", a adăugat Marius Popa. Pe de altă parte, la momentul actual, probele pentru determinarea cantitativă a prezenţei substanţelor psihoactive, de exemplu, la conducătorii auto, la cei cu accidente de muncă şi nu numai, nu se pot lucra la Constanţa.

„Acest tip de determinare nu o putem face şi le transportăm la Institutul de Medicină Legală «Mina Minovici» din Bucureşti, unde, şi acolo, lucrurile sunt destul de complicate, în sensul că primesc solicitări şi din alte judeţe ale ţării. Ca urmare, sunt depăşiţi de situaţie şi sufocaţi de volumul de muncă. Totuşi, acum, suntem pe care să facem serviciu de permanenţă la Constanţa. Am reuşit să mai angajăm în laboratorul de toxicologie, două cadre medii şi acum este în derulare concursul pentru angajarea a încă două cadre medicale cu studii superioare. Acest lucru ne va permite ca pe viitor să putem asigura serviciul de permanenţă. De asemenea, vom lua un aparat care să facă determinările cantitative pentru prezenţa substanţelor psihoactive şi atunci vom putea prelucra, aici, la Constanţa, anumite probe. Nu le vom mai trimite la Bucureşti", a încheiat Marius Popa.