Nu trece an în care să nu ne confruntăm în România cu sute de cazuri de copii dispăruţi. Mai mult decât atât, precizează reprezentanţii Organizația „Salvați Copiii” România, fenomenul devine tot mai îngrijorător, cu cât, dintre cele 9.902 de sesizări privind minori dispăruți, procesate în perioada aprilie 2023 - aprilie 2024, peste jumătate reprezintă plecări voluntare din locuințele sociale, căminele școlare sau centrele de plasament.
- Publicitate -
La momentul actual, dintre aceste sesizări, mai sunt active 424, dintre care majoritatea (295) privesc minori cu vârsta cuprinsă între 14 și 17 ani. Pe această cale, experții „Salvați Copiii” atrag atenția că aceste plecări voluntare ale copiilor sunt adesea un simptom al uneia sau mai multor experiențe negative care li se întâmplă. Prin comparație, între 30 aprilie 2022 și 22 aprilie 2023 au fost 8.722 de sesizări referitoare la dispariția minorilor, cu 1.145 mai mult decât în anul anterior. Din totalul sesizărilor privind disparițiile de minori în ultimul an: 97 se referă la copii cu vârsta sub cinci ani; 163 la copiii cu vârsta cuprinsă între cinci și zece ani; 2.300 privesc copii cu vârsta între zece și 14 ani; 7.342 sunt sesizări care se referă la disparițiile unor copii din grupa de vârstă 14 - 17 ani.
În fiecare an, în Europa sunt raportați în jur de 250.000 de copii dispăruți. Missing Children Europe, federația europeană dedicată copiilor dispăruți și exploatați sexual, publică anual, de Ziua Internațională a Copiilor Dispăruți, raportul său „Cifre și tendințe”. Acest raport colectează și analizează date din rețeaua sa de linii telefonice de urgență pentru copiii dispăruți, pentru a ajuta profesioniștii din domeniu să înțeleagă mai bine complexitatea problemei și să dezvolte strategii eficiente pentru a proteja copiii vulnerabili. În 2023, linia telefonică europeană de urgență pentru copii dispăruți a primit 67.345 de apeluri referitoare la 7.274 de cazuri de copii dispăruți.
Cele mai recente cazuri raportate în 2023 dezvăluie că 66% dintre copiii dispăruți fie au fugit fie au fost alungați de acasă sau din instituțiile de îngrijire, evidențiind vulnerabilitatea lor profundă. Cazurile de răpire de către părinți (18%) și dispariția copiilor migranţi (6%), raportate la liniile telefonice de urgență, prezintă, de asemenea, tendințe îngrijorătoare care necesită atenție și sprijin imediat. În plus, membrii „Missing Children Europe” și-au exprimat îngrijorarea crescândă cu privire la fenomenul grooming-ului, fie online, fie offline, ca factor semnificativ care determină copiii să fugă. „Din cauza vulnerabilității lor mai mari, acești copii sunt expuși riscului de a fi exploatați sexual și traficați. O problemă principală în lupta pentru prevenirea plecărilor de acasă ale copiilor este percepția greșită a fenomenului și în special asocierea cu termenul voluntar. De cele mai multe ori, aceste plecări sunt denumite plecări voluntare, însă acest termen neagă complexitatea și natura fenomenului”, susţin reprezentanţii „Salvaţi Copiii”.
La rândul său, psihologul Mihaela Dinu, a explicat că sunt esențiale prevenția și sprijinul oferit copiilor în momentele dificile. „Momentul întoarcerii acasă sau în centru este o etapă delicată în traiectoria copiilor fugari, ceea ce necesită o atenție sporită din partea familiilor și a profesioniștilor. Tinerii au identificat momentul întoarcerii ca un pas semnificativ care le influențează decizia de a fugi din nou sau nu. Părinții, îngrijitorii și familiile rămân cei mai importanţi factori pentru prevenire și sprijin, tinerii având nevoie de comunicare deschisă, ascultare, empatie și o relație bazată pe grijă și compasiune. Copiii au nevoie de adulți în care să aibă încredere”, a subliniat specialistul.
