Drama unor vieți trăite în tăcere Persoanele cu deficiențe de auz își găsesc mai ușor de muncă peste hotare decât în țară

Exilați într-o lume a tăcerii, constănțenii cu deficiențe de auz se integrează cu greu în societate. Ei nu pot comunica decât prin limbaj mimico-gestual,

o necunoscută pentru restul semenilor, motiv pentru care au nevoie

de un interpret atunci când merg la medicul de familie, la autorități pentru reînnoirea documentației de handicap sau în căutarea unui loc de muncă.

Asociația Surzilor, filiala Constanța, este, încă de la înființare, din 2001, liantul dintre persoanele cu deficiențe de auz și restul lumii. Cele două reprezentante ale asociației, contabila Nuța Zaharia și interpretul Marcela Vlad, sunt cele care se preocupă pentru întocmirea documentației pentru indemnizația de handicap sau pentru alte ajutoare de la stat, dar cei afectați de afecțiuni auditive recurg la ele pentru orice altă problemă cu care se confruntă. "Noi mergem cu ei la medicul de familie, la consultațiile medicale la specialiști, dar și la interviurile pentru angajare. Oriunde ar merge, se lovesc de imposibilitatea de a comunica, pentru că lumea nu cunoaște limbajul gestual. Ei citesc de pe buze, mai înțeleg, dar tot prin semne răspund, pentru că o parte dintre ei nu comunică decât astfel. Sau prin scris, dar este mai greu", ne-a spus Nuța Zaharia.

1.500 de membri în Asociația Surzilor

De altfel, din cei peste 1.500 de membri din întreg județul, doar o treime mai vin pe la asociație, tocmai pentru a fi sprijiniți în rezolvarea problemelor cu care se confruntă zi de zi. O altă parte, din mediul rural, nu mai trec pe la sediul asociației, căci gradul de handicap le-a fost recunoscut pe termen indefinit și se mulțumesc să trăiască din indemnizația de 200 de lei.

Găsirea unui loc de muncă este o adevărată piatră de încercare atât pentru persoanele cu deficiențe de auz, cât și pentru cele două reprezentante ale asociației. "Pe de o parte, nu vor agenții economici să-i angajeze, pentru că le este teamă să-și asume răspunderea pentru ei. Dar am avut și cazuri când au venit diverși angajatori și tinerii cu deficiențe de auz nu au vrut să lucreze", a adăugat contabila asociației, dând exemplul unui tânăr care a preferat să-și petreacă zilele cerșind pe lângă bisericile din municipiu, decât să se angajeze.

Un loc de muncă - deziderat atins peste hotare

Pentru a veni în sprijinul membrilor, Asociația Surzilor a organizat, anul trecut, în parteneriat cu o firmă de recalificare profesională, cursuri de lucrător comercial și îngrijitor la domiciliu, în cadrul unui proiect PHARE. "Noi am fi vrut să organizăm cursuri pentru operare computer, dar nu s-a putut", a completat Nuța Zaharia. Cursurile au fost urmate de 35 de persoane, dintre care doar trei s-au angajat, dar nu în domeniile absolvite: o tânără a ocupat un post de bibliotecară la Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu, iar un cuplu de surdo-muți din Eforie și-a deschis propria afacere. Reprezentanții asociației recunosc că s-au lovit de reticența semenilor în încercarea de a-i angaja pe surdo-muți ca îngrijitori la domiciliu, tocmai din cauza deficiențelor lor.

Cei mai mulți dintre tineri au găsit însă soluția: au plecat la muncă peste hotare. "Foarte mulți dintre ei au plecat în străinătate, unde muncesc în agricultură sau au grijă de bătrâni. Sunt și unii care cerșesc. Preferă să-și încerce norocul peste hotare pentru că după ce obțin rezidență primesc o indemnizație de câteva sute de euro, cu care trăiesc decent", ne-au mai spus reprezentanții asociației.

Pe cale să piardă sediul asociației

În prezent, problema stringentă a Asociației Surzilor Constanța este sediul de pe strada Griviței, numărul 56. Clădirea, aflată în patrimoniul autorităților locale, a fost revendicată de fostul proprietar, care se judecă în instanță pentru obținerea ei. Motiv pentru care asociația poate fi evacuată în orice moment. "Tocmai de aceea nu am putut să facem nicio investiție în clădire. S-a surpat tavanul uneia dintre camere, curge apă de la vecinii de deasupra peste dosarele membrilor, este frig, pentru că nu avem niciun sistem de încălzire", sunt câteva dintre problemele enumerate de Nuța Zaharia. În acest sediu însă se întâlnesc, săptămânal, persoanele cu deficiențe, pentru a-și mai spune păsurile sau pentru a juca o partidă de ping-pong.