Spitalul de Boli Infecţioase, „sensibil” la cutremur. Va fi reabilitat după 87 de ani de la înfiinţare

Luna aceasta, a fost semnat contractul pentru elaborarea proiectului tehnic și execuția lucrărilor de reabilitare a Spitalului Clinic de Boli Infecțioase (SCBI) din Constanța. Proiectul este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență şi are valoare de peste 86 de milioane de lei. Principalele lucrări care vor fi realizate: demolarea unor părți din clădire, recompartimentări, consolidarea structurii, recompartimentarea interioară. Astfel, etajele I și II vor fi complet refăcute, iar mansarda va fi transformată într-un etaj suplimentar, pentru a crea noi spații de care spitalul are nevoie. Totodată, se va proceda şi la îmbunătățirea izolației, vor fi schimbate termosistemele și hidroizolațiile pentru a proteja clădirea de umezeală și pentru a o face mai eficientă energetic. Alte lucrări importante includ: înlocuirea instalațiilor vechi; instalarea de panouri fotovoltaice pentru a reduce consumul de energie din surse tradiționale; refacerea acoperișului și finisajelor interioare și exterioare.

Am rugat-o pe dr. Claudia Cambrea, directorul SCBI să ne ofere câteva informaţii despre aceste lucrări. Managerul a precizat că proiectul a început, de fapt, dinainte de pandemia de Covid-19, dar, din păcate, în perioada aceea, a fost oprit, deoarece ar fi însemnat că ar fi scos spitalul din funcţiune. Procedurile s-au reluat, însă, după terminarea pandemiei şi acum s-a semnat proiectul pentru faza de proiectare şi execuţie a lucrrărilor. „Ulterior, au mai fost câteva etape. Noi am contribuit foarte mult la realizarea studiilor de fezabilitate, pentru că acolo trebuia să avem grijă să respectăm circuitele funcţionale, din punctul de vedere al Direcţiei de Sănătate Publică. La sfârşitul verii sau în toamnă ar trebui să înceapă execuţia lucrărilor. Clădirea este gândită să fie pe două tronsoane. Tronsonul pe care îl vom da primul în lucru este cel situat deasupra secţiei de Terapie Intensivă, nefuncţională, la acest moment. Clădirea va fi sigiliată, pentru a se crea frontul de lucru necesar. După ce se termină partea aceasta, vom intra în partea reabilitată, iar muncitorii în cealaltă parte. În ceea ce priveşte paturile nefuncţionale, acestea sunt puse în conservare şi când se termină reabilitarea clădirii, în totalitate, se va ajunge la 220 de paturi, în total, adică cele avute înainte de incendiul din 2021. Desigur, vom avea şi alte circuite. Vom avea o scară de evacuare în plus, faţă de ceva aveam până acum, care va ajuta foarte mult circuitele", a precizat directorul.

Despre spaţiul nefuncţional, afectat de incendiu, aceasta a declarat că s-a transformat, între timp, în spaţiu de depozitare. De fapt, una dintre problemele acestui spital este şi lipsa spaţiilor de depozitare. „De aceea, la un moment dat, am mai gândit un pavilion administrativ, care să fie deasupra spaţiilor de depozitare din curte, care trebuie aduse la alte standarde. Totodată, mai avem un proiect de construire a încă unui spaţiu, în care ar trebui să ducem compartimentul de Terapie Intensivă, care acum e în modular, dar şi compartimentul de imunodeprimaţi din Medeea şi cu mai multe spaţii de învăţământ, întrucât spitalul este clinic. De asemenea, va trebui să relocăm laboratorul, farmacia, imagistica. Pentru acest corp de clădire s-au demarat proceduri şi este făcut, şi acolo, studiu de fezabilitate. Am obţinut avizul de la Ministerul Sănătăţii pentru finanţare pentru un PNRR şi acum se aşteaptă rezultatul. Clădirea ar fi construită pe spaţiul în care a funcţionat, cu ani în urmă, Anatomia Patologică şi tot acolo vor funcţiona şi ambulatoriul spitalului şi câteva paturi de spitalizare de zi", a adăugat dr. Cambrea.

Managerul a mai spus că principala problemă cu care se confruntă este legată, însă, de lipsa de personal.

„Avem deficit de personal pe partea de laborator, imagistică, camera de gardă. Uneori, mai apar situaţii neprevăzute şi pe secţii, uneori, adică, dacă sunt două persoane care se îmbolnăvesc în acelaşi timp, ne este mai greu să ne descurcăm. Este clar că nu se mai poate lucra cu o singură asistentă la 15 pacienţi adulţi sau la 12 copii. Părerea mea că, cel puţin la Pediatrie, ar trebui să fie o asistentă la circa 5-6 paturi, iar la adulţi, una la 7-8 paturi. Şi personalul TESA este subdimensionat, pentru că sunt o serie de proceduri care trebuie făcute. Pe Resurse Umane, se schimbă mereu legislaţia, trebuie recalculate salariile după diferite formule. Sistemele informatice nu reuşesc să ţină pasul cu aceste modificări şi este nevoie de mai mult personal", a încheiat managerul.