Consiliul UE: Lupta contra corupției trebuie să rămână o prioritate pentru România

Consiliul Uniunii Europene, reunit la nivelul miniștrilor de externe (Consiliul Afaceri Generale - CAG), a adoptat luni concluzii cu privire la Mecanismul de cooperare și verificare (MCV) pentru România și Bulgaria în care salută rapoartele anuale prezentate în luna iulie de către Comisia Europeană și subliniază importanța unui ''angajament politic susținut și fără echivoc pentru a îndeplini obiectivele stabilite în cadrul MCV''.

Consiliul reafirmă că existența unui sistem administrativ și judiciar imparțial, independent și eficient, cu resurse suficiente, este esențial pentru o funcționare adecvată a politicilor UE și pentru ca cetățenii să beneficieze deplin de toate oportunitățile oferite de statutul de membru al Uniunii Europene. De asemenea, Consiliul încurajează cele două țări să finalizeze cadrul juridic necesar și, ca o prioritate urgentă, să ia măsurile adecvate pentru a pune în aplicare reformele pentru îndeplinirea angajamentelor din cadrul MCV.

Concret, în cazul României, Consiliul salută 'pașii semnificativi luați pentru creșterea eficienței proceselor judiciare, în special prin aplicarea Legii micii reforme'' și reține în concluziile sale că România a adoptat un nou cadru juridic pentru ANI. ''România a continuat pregătirile pentru punerea în aplicare a celor patru noi coduri, a lansat pregătirile pentru o analiză funcțională a sistemului judiciar și a realizat un studiu de impact a politicii sale anticorupție. DNA a arătat în continuare rezultate convingătoare în investigarea cazurilor de corupție la nivel înalt și s-a putut observa o creștere a numărului de condamnări'', se menționează în document.

Totuși, Comisia Europeană a identificat o serie de provocări cu privire la ritmul soluționării cazurilor de corupție la nivel înalt și la eficiența luptei contra corupției. Consiliul UE consideră că România trebuie să înregistreze rezultate mai bune în confiscarea averilor nejustificate și în aplicarea de sancțiuni descurajante în cazul conflictelor de interese. Consiliul subliniază necesitatea ca țara noastră să asigure o implementare fără probleme a celor patru noi coduri și să accelereze procesele de corupție la nivel înalt pentru a se evita riscul epuizării perioadelor de prescriere.

''Mai mult, Consiliul subliniază că lupta contra corupției trebuie să rămână o prioritate importantă. România trebuie să ia măsuri pentru urmărirea cazurilor de spălare a banilor și pentru protecția față de conflictele de interese în gestionarea fondurilor publice'', se mai arată în concluziile reuniunii CAG.

În privința Bulgariei, Consiliul salută angajamentul susținut și sprijinul public larg pentru continuarea strategiei de reformă. Bulgaria a continuat reforma sistemului judiciar prin ameliorarea regulilor de numire, pregătire și promovare în interiorul sistemului judiciar. Totuși, și în cazul Bulgariei există o serie de provocări. Această țară trebuie să facă progrese în combaterea corupției la nivel înalt și a criminalității organizate. ''Mai multe numiri importante în cadrul sistemului judiciar nu au respectat standardele de transparență și credibilitate. Reprezentanții sistemului judiciar nu au arătat un angajament real pentru reformă. (...) Este nevoie de un angajament susținut pentru continuarea reformelor, în special prin adoptarea unei noi legi privind averile forfetare. Bulgaria va trebui să asigure deplina implementare a legii privind conflictul de interese și să amelioreze capacitatea administrativă în domeniul achizițiilor publice'', mai menționează concluziile CAG.

În final, Consiliul ia notă de intenția Comisiei Europene de a prezenta în vara anului viitor o evaluare cuprinzătoare a progreselor României și Bulgariei făcute după 1 ianuarie 2007 în cadrul MCV și va examina cu atenție analiza respectivă.