De astăzi intrăm în Postul Paștilor

În Biserica Ortodoxă, de astăzi, începe Postul Paștilor, numit și Păresimi sau Patruzecime. În prima săptămână, Săptămâna Mare, de luni până joi, inclusiv, în biserici se citește slujba Canonului cel Mare a Sfântului Andrei Criteanul, iar în zilele de miercuri și vineri se oficiază Sfânta Liturghie a Darurilor mai înainte sfințite.
Postul Mare a fost orânduit de Biserică pentru pregătirea celor ce urmau să primească Botezul creștin de Paști și ca mijloc de pregătire sufletească a credincioșilor pentru întâmpinarea Patimilor și a Învierii Domnului. Totodată, Postul Mare amintește de postul de patruzeci de zile ținut de Mântuitorul înainte de începerea activității Sale mesianice, de unde și denumirea de Păresimi (de la latinescul quadragesima = patruzeci) sau Patruzecime. Numărul 40 are mai multe semnificații și în Vechiul Testament: potopul a ținut 40 de zile și 40 de nopți, evreii au mâncat mană în pustie 40 de ani, Moise a stat 40 de zile pe munte pentru a primi Legea, ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi.
Postul Paștilor este nu numai cel mai lung și mai important, ci și cel mai aspru dintre posturile de durată ale Bisericii Ortodoxe. Scopul Postului - urcușul spre Înviere.
Sfinții Părinți consideră că acest post are origine apostolică; de la sfârșitul secolului al III-lea postul a fost împărțit în două perioade distincte: Postul Păresimilor sau Postul Prepascal (ține până la Duminica Floriilor) și Postul Paștilor sau Postul Pascal (din Duminica Floriilor până la cea a Învierii). Din acest motiv, durata totală de postire este de 48 de zile.
Pentru a păstra caracterul sobru al Postului Mare, Biserica nu admite oficierea nunților și serbarea zilelor onomastice, deoarece acestea se serbează de obicei cu petreceri și veselie, care nu cadrează cu atmosfera cumpătată a postului. Toate slujbele Bisericii sunt mai sobre decât cele din restul anului și îndeamnă la smerenie, întristare și căință.