Debitul Dunării va crește semnificativ pe parcursul săptămânii viitoare

Debitul fluviului Dunărea la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va creşte până la valoarea de 7.700 metri cubi pe secundă (mc/s), în ultimele zile ale săptămânii viitoare, depăşind media multianuală a lunii mai de 7.250 mc/s, potrivit prognozei emise de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), valabilă până la data de 20 mai 2023.

"Debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi staţionar la valoarea de 6.400 mc/s în primele două zile ale intervalului, apoi în creştere până la valoarea de 7.700 mc/s, situându-se sub media multianuală a lunii mai (7.250 mc/s), exceptând ultimele trei zile ale intervalului. În aval de Porţile de Fier debitele vor fi, în prima parte a intervalului, în creştere pe sectorul Gruia - Giurgiu şi în scădere pe sectorul Olteniţa - Tulcea, iar în partea a doua a intervalului de prognoză vor fi în creştere pe sectorul Gruia - Vadu Oii şi relativ staţionare pe sectorul Brăila - Tulcea", arată prognoza INHGA.

Pentru luna mai a fost estimat un debit maxim al Dunării la intrarea în ţară de 8.500 mc/s, mai mare faţă de valoarea medie multianuală de 7.250 mc/s, şi unul minim de 6.000 mc/s.

De asemenea, prognoza săptămânală (14 - 20 mai 2023) emisă pentru râurile din România arată că debitele medii zilnice vor fi relativ staţionare.

În luna mai 2023, regimul hidrologic se va situa în general la valori cuprinse între 80-100% din mediile multianuale lunare, mai mari (peste normalele lunare) pe râurile din bazinele hidrografice: Bega Veche, Bega, Timiş, Bârzava, Moraviţa, Caraş şi Nera şi mai mici (50-80%) pe râurile din bazinele hidrografice: Olt inferior, Vedea Argeş, Rm. Sărat, Trotuş, Bârlad, pe cursul Ialomiţei, în bazinul mijlociu şi inferior al Prutului şi pe râurile din Dobrogea.

În cursul lunii mai sunt posibile scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide şi creşteri mai importante de niveluri şi debite, cu depăşirea Cotelor de Apărare, îndeosebi pe unele râuri din zonele de deal şi munte, datorită efectului combinat al precipitaţiilor sub formă de aversă, cedării apei din stratul de zăpadă din zona de munte şi propagării, se menţiona în prognoza trimestrială emisă de hidrologi.