Fumătorii își pierd dinții mai ușor

Efectele nocive ale fumatului sunt arhicunoscute. Cu toate acestea, frecvența fumătorilor în cadrul populației active crește. Medicii avertizează - fumatul nu afectează doar sănătatea plămânilor, ci și pe cea a cavității bucale. Și fumătorii pasivi pot fi serios afectați.

Dr. Felix Ionel Pirea, medic stomatolog, a explicat: "Din ce în ce mai multe dovezi indică fumatul ca factor major de risc pentru paradontopatii, adică afecțiuni ale țesuturilor de susținere a dinților. Fumatul afectează prevalența, extinderea și severitatea acestor afecțiuni. Diverse studii realizate în America și Europa arată o prevalență de 1,5 până la 7,3 ori mai mare a paradon-topatiilor la fumători față de nefumători".

Fumatul scade imunitatea
Fumătorii înrăiți prezintă un risc mult mai ridicat de a-și pierde dinții. Medicul ne-a explicat că mecanismele prin care fumatul acționează în boala parodontală nu sunt pe deplin elucidate. Studiile au demonstrat că există o modificare calitativă a microorganismelor implicate în producerea bolii parodontale la fumători. "De asemenea, fumatul produce și o diminuare a răspunsului imun local, prin scăderea numărului și afectarea funcțiilor celulelor de apărare și o diminuare a producerii de anticorpi", a precizat dr. Pirea.
Studiile au demonstrat și creșterea nivelului unor enzime care distrug țesuturile, în condițiile în care microcirculația locală este afectată, pentru că aportul de sânge și nutrienți se diminuează. Cancerul oral are o frecvență de 5% din totalul cancerelor.

Țigările, mai periculoase decât trabucul sau pipa
Studiile arată faptul că tutunul, consumat sub diverse forme, este implicat în apariția cancerului oral. Potrivit interlocutorului nostru, 90% dintre pacienții cu cancer oral consumă tutun sub diferite forme – țigarete, pipă, trabuc, tutun de mestecat. "Fumatul țigaretelor pare a fi mai nociv decât al trabucului sau al pipei. Diverse studii arată că bărbații care fumează prezintă un risc de 30 de ori mai mare decât nefumătorii. S-a demonstrat o creștere a incidenței cancerului oral la femei în ultimii ani și o scădere la bărbați, în condițiile în care procentul bărbaților care au renunțat la fumat este mai mare decât cel al femeilor", a precizat medicul stomatolog.
Pentru că mecanismele de acțiune nu sunt deplin cunoscute, tutunul este considerat factor de risc, nu factor cauzal. Spre exemplu, există o relație foarte bine stabilită între apariția cancerului de buză și fumatul pipei, deși nu se poate evalua cu precizie riscul determinat de căldura produsă, comparativ cu riscul pe care-l prezintă materialul din care este realizată pipa sau conținutul tutunului folosit. Din cercetările efectuate rezultă că tutunul determină distrugerea celulelor din mucoasa orală și oro-faringiană, cauzând creșterea rapidă a unor celule anormale.
Cercetările clinice și experimentale au demonstrat că în apariția cancerului oral sunt implicate anumite substanțe, așa cum sunt gudroanele rezultate în urma arderii tutunului și a foiței de țigară, care modifică ADN-ul celular, cu producerea de celule mutante.
Riscul unui fost fumător de a face cancer oral devine egal cu al unei persoane care nu a fumat niciodată abia la zece ani după ce s-a lăsat de fumat. Și fumătorii pasivi riscă să facă forme de cancer oral pentru că în fluidele tisulare, implicit în saliva nefumătorului expus, pot fi identificați constituenții fumului de țigară.