O rețea care obținea credite ilegale a fost trimisă în judecată

Membrii unei rețele de falsificatori de acte pentru obținerea de credite bancare au fost trimiși în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța, pentru o pagubă de 155.152 euro, 31.800 franci elvețieni și 882.125 lei.

Ei sunt acuzați de comiterea infracțiunilor de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals și complicitate la infracțiunile menționate. Gruparea era formată din Remus Cornel Buștiuc, de 27 de ani, Mihai Narcis Negoiță, de 34 de ani, Stelică Chiosea, de 32 de ani, Ciprian Mătanie Mihai, de 29 de ani, Denis Mutalîp, de 30 de ani, toți din Constanța și Ion Ciolan, de 28 de ani, din Mangalia.
Cei șase se află, în prezent, în stare de arest preventiv. Dosarul a fost trimis pe rol la Tribunalul Constanța, primul termen de judecată fiind stabilit pentru 4 martie.

30 de persoane au fost amendate
30 de persoane, titularele creditelor, considerate "săgeți" de către anchetatori s-au ales cu sancțiuni administrative în valoare de câte 1.000 de lei, alte 29 au fost scoase de sub urmărire penală, iar pentru alte șase anchetatorii au dispus neînceperea urmăririi penale.
De asemenea, oamenii legii au decis să disjungă cercetările în privința inculpaților pentru alte fapte similare, pe care ei și complicii lor le-au comis.
În perioada ianuarie 2006 și până în prezent, Ion Ciolan, împreună cu Iuliana Gușiță, Tudorel Barbu și Florina Marcu, a racolat mai multe persoane fără ocupație (săgeți) din Mangalia și comunele limitrofe, cărora le-au procurat seturi de documente, cum ar fi contracte individuale de muncă, cu ștampilele ITM Constanța, și adeverințe de venit, ce atestau, în mod nereal, calitatea de salariați în cadrul a peste 20 de firme.

Înțelegere cu funcționarii unor bănci
În baza acestor acte false și cu ajutorul unor funcționari din cadrul BCR - agențiile Mangalia și Neptun, și Raiffeisen - Mangalia și Eforie Nord, Ciolan a determinat 37 de persoane racolate să obțină credite ilegale în valoare de 400.000 lei, mare parte din sumele de bani însușindu-și-le pe nedrept.
Ciolan a profitat de faptul că majoritatea săgeților racolate proveneau din mediul rural, aveau un grad de instruire mediocru, nu aveau cunoștințe juridice și nu conștientizau obligațiile asumate prin contractul de creditare, ba, chiar mai mult, majoritatea nici nu conștientiza faptul că folosesc în fața unităților bancare documente falsificate.
Bărbatul le inspira încredere "săgeților" racolate luându-și angajamentul ferm că el va achita ratele către bancă, sens în care a apelat și la încheierea contractelor de împrumut în fața notarului public.
De altfel, acesta ar fi motivul pentru care anchetatorii au aplicat amenzi administrative.
În ceea ce privește prejudiciul reclamat de unitățile bancare și pentru care sunt menționate așa zisele săgeți, procurorii au considerat că paguba este imputabilă lui Ciolan, pentru că a întreprins manopere dolosive în scopul obținerii pentru sine, ori pentru altul, a unui folos material injust.
Astfel, legiuitorul a prevăzut ca acțiunea civilă să fie exercitată împotriva adevăratului beneficiar al foloaselor materiale obținute prin căi ilicite.
În sarcina lui Negoiță, anchetatorii au reținut că, în complicitate cu Buștiuc, Matanie, Mutalîp, precum și cu Laura Cojocaru și Anișoara Lupu, a contribuit la inducerea în eroare a mai multor bănci pe raza județului Constanța.
Mai mult, bărbatul îndeplinea rolul de "dispecer" în legăturile cu ceilalți indivizi și, totodată, își declina diferite calități la societățile comerciale în numele cărora erau completate adeverințele de venit, cu ocazia verificărilor telefonice efectuate de lucrătorii bancari cu atribuții pe linia acordării creditelor.

Remus Cornel Buștiuc, considerat "creierul" afacerii
Astfel, la "biroul" amenajat în Constanța, pe strada Ion Ursu, au fost instalate trei posturi telefonice, apelurile fiind deviate pe telefoanele mobile utilizate de Negoiță în perioada în care el făcea confirmările ofițerilor de credit.
Creierul afacerii este considerat Remus Buștiuc, care s-a implicat în realizarea documentelor falsificate, dar și în identificarea "săgeților" și a racolării unor persoane în afacere.
La falsificarea documentelor, Buștiuc a fost ajutat de concubina lui, Laura Cojocaru. El a "servit" organelor de anchetă o "legendă" referitoare la un alt participant, "legendă" pe care o explicase anterior într-o convorbire telefonică cu Mătanie.
Chiosea s-a ocupat de realizarea circuitului documentelor prin săgeți și falsificatori și a racolat mai multe persoane.
În plus, bărbatul și-a apropiat un funcționar bancar de la Bancpost - Agenția Tomis III Constanța, unde au fost îndrumate mare parte din săgețile care au contractat credite.
În același mod a procedat și Mutalîp, care din banii obținuți din aceste afaceri ilegale și-ar fi cumpărat două autoturisme și un imobil.
De altfel, banii se împărțeau în funcție de participarea fiecăruia la comiterea faptelor. Din discuții telefonice purtate între membrii rețelei rezultă că "săgețile" erau instruite anterior în eventualitatea în care erau întrebate la bancă și cu privire la alte date colaterale referitoare la firma în numele căreia este emisă adeverința.
Interceptările convorbirilor telefonice ale inculpaților, susțin anchetatorii prin rechizitoriu, oferă informații ce probează pe deplin vinovăția lor, gradul de participare al fiecăruia și modalitatea concretă de acțiune.
Cu privire la interceptări, pe parcursul investigațiilor efectuate, inculpații au negat că ar fi purtat discuțiile telefonice.
În situația în care "săgeata" ce urma să contracteze creditul avea un nivel de instruire mediocru și era neșcolarizată, ea era îndrumată să își bandajeze brațul drept și să motiveze funcționarilor bancari că sunt accidentați ori că au probleme cu vederea și nu pot completa formularele necesare.

Percheziții la locuințele inculpaților
În locuințele inculpaților au mai fost găsite și trei unități de calculator, trei imprimante, o cameră foto digitală și mai multe CD-uri, care au fost folosite la falsificarea înscrisurilor.
În ceea ce-l privește pe Ciolan, anchetatorii susțin că bărbatul a comis și alte fapte penale pe raza orașului Drobeta Turnu Severin, unde achiziționa utilaje, pe care apoi le revindea pentru obținerea unor lichidități.
La rândul lui, Negoiță are la activ mai multe condamnări. Anchetatorii au apreciat că prejudiciul real cauzat de Ciolan unităților bancare se ridică la suma de 833.684 lei și 12.000 euro, reprezentând totalul creditelor acordate pe bază de documente falsificate.
În privința celorlalte persoane implicate, paguba se ridică la 143.152 euro, 31.800 franci elvețieni și 48.441 lei.
În opinia anchetatorilor, este surprinzător faptul că inculpații, cu excepția lui Negoiță și a lui Buștiuc, și-au susținut cu tărie nevinovăția, arătând că nu au comis faptele reținute în sarcină și că nu și-au însușit nici o sumă de bani, au solicitat personal ori prin avocații aleși efectuarea în cauză a unei expertize contabile, în vederea individualizării prejudiciului pentru fiecare dintre ei, funcție de contribuția adusă la producerea acestuia.
Procurorul de caz a apreciat că în situația în care inculpații se consideră nevinovați, această probă solicitată nu se poate interpreta decât ca o recunoaștere indirectă a faptelor săvârșite.