Concurs Tătari din România fac carieră în Perla Golfului Persic

"Familia noastră este o reeditare în variantă modernă a familiei tradiționale tătărești… sângele apă nu se face, iar așa cum ai noștri străbuni au colindat stepe întinse, munți și văi, trecând peste mări și țări pe spinarea frumoșilor lor cai, noi ne-am lăsat purtați de păsările metalice ale cerului și am străbătut, până acum, nu mai puțin de 17 țări…"

Tânăra familie Serpedin, Nesrin și Erchin, de fel din Constanța, trăiește astăzi la mii de kilometri depărtare de România, în Doha, capitala statului Qatar. "Un oraș cosmopolit", așa cum îl caracterizează Nesrin, care îi pune acum pe cei doi tătari dobrogeni, dar și pe cele trei fetițe ale lor, în fața unei noi provocări, după o perioadă de mai bine de șase ani petrecuți în SUA.
Nesrin este absolventă a Facultății de Medicină și Farmacie din cadrul Universității "Ovidius", cu un masterat în obstetrică și ginecologie, absolvit în Turcia, și cu un masterat în toxicologie efectuat la Universitatea Texas A&M College Station din SUA.
Înainte de 1999, anul în care a plecat din România, Nesrin a fost membră a UDTTMR, s-a aflat printre membrii fondatori ai Organizației de tineret "Ismail Gaspirali", unde a deținut și funcția de președinte, a făcut parte din echipa care a înființat ziarul tinerilor tătari, "Caș", și a avut colaborări cu ziarul "Karadeniz". Nesrin a realizat timp de trei ani și emisiunea în limba tătară la Radio Constanța, iar după plecarea în Turcia, în 1999, a continuat să se implice și acolo în viața socială și culturală a turcilor crimeeni, fiind un membru activ la organizația din Ankara.
Erchin este profesor la Universitatea Texas A&M College Station din SUA, cercetător în domeniul telecomunicațiilor - transmiterea de semnale, având publicate peste 140 de lucrări de specialitate prezentate în cadrul unor conferințe internaționale.
Rezultatele obținute de Erchin la universitatea din SUA l-au recomandat pentru un contract de trei ani în capitala Qatarului, instituția de învățământ americană deschizându-și, de curând, o filială în Doha.

"Acasă", la Constanța
"Doha este altceva", este de părere Nesrin care, ca fost om de presă, privește lumea cu alți ochi.
În inima Qatarului, tânăra familie de tătari dobrogeni a găsit o cultură aparte, tradiții și oameni diferiți, dar aceeași religie, lucru care i-a apropiat mai mult de localnici și i-a făcut să depășească mai ușor barierele comunicaționale. "În SUA, am trăit șase ani și jumătate în College Station, Texas, un orășel foarte cochet și frumos cu aproximativ 70.000 de locuitori, dar care își dublează numărul în timpul anului universitar. Fiind un loc cu foarte mulți străini, m-am simțit în siguranță, neavând un statut de străin în adevăratul sens al cuvântului. Acolo ne-am făcut prieteni din diverse colțuri ale lumii: China, Taiwan, Turcia, Canada, India, Pakistan, Uzbekistan, Grecia, Bulgaria, inclusiv România. În Qatar, însă, chiar dacă suntem minoritari ca etnie, avem religia comună cu majoritatea populației, lucru care, oarecum, ne cataloghează drept «ai lor»…", spune Nesrin.
Pentru familia Serpedin însă, "«acasă» înseamnă România, Constanța", iar Nesrin, în încercarea de a ține legătura, în permanență, cu România, face zilnic revista presei on-line și urmărește emisiunile transmise de TVR Internațional.

"Identitatea" începe și se termină acasă
Păstrarea tradițiilor poate a devenit un clișeu și pentru mulți rămâne la stadiul declarativ. În familia Serpedin promovarea propriei identități ocupă, însă, un loc important, cu atât mai mult cu cât se află la mii de kilometri depărtare de comunitatea din mijlocul căreia a plecat acum aproape zece ani și mai ales că cele trei fetițe de 6 ani, un an și jumătate și 5 luni s-au născut în SUA.
Aisha, fiica cea mare a familiei Serpedin, este însă familiarizată cu România, cunoaște foarte multe despre Constanța, vorbește deopotrivă tătărește, turcește, engleză dar și română, ea petrecându-și vacanțele la bunici, în România.
"Este foarte important pentru un copil să-și știe identitatea și apartenența încă din fragedă pruncie", este de părere Nesrin care împreună cu soțul ei încearcă să le ofere copiilor posibilitatea ca încă de mici să își descopere singuri propria identitate și să își definească personalitatea. "Copilul pune întrebări aparent banale dar cu substrat, încearcă să descopere singur asemănările și deosebirile, își face o proprie ierarhie a valorilor pe care încearcă s-o împărtășească și altora arătând că el e «cineva»…", ne spune Nesrin care știe foarte bine că "păstrarea și promovarea identității este la îndemâna oricui, totul începând și terminându-se acasă".
Despre o revenire în România, definitiv, nu se poate vorbi acum și asta pentru că Erchin lucrează într-un domeniu care, potrivit lui Nesrin, este ca și inexistent la noi în țară: cercetarea. "Poate peste ani, când situația se va îmbunătăți și cercetarea ca și învățământul vor căpăta locul pe care și-l merită, ne vom întoarce acasă", ne-a spus Nesrin.
Până atunci, ea însă speră să găsească timpul necesar pentru a aduna într-o carte experiențele trăite departe de casă, impresiile de călătorie pe care le-a strâns străbătând până acum nu mai puțin de 17 țări, oferind astfel, într-o reeditare modernă, imaginea unei familii tradiționale tătărești…