"S-a dus dracu’ arta, a murit demult!"

Casa de Cultură a Sindicatelor Constanța a oferit o surpriză publicului constănțean, marți seară, când iubitorii de teatru au putut vedea piesa "Măscăriciul", după A.P. Cehov, cu Horațiu Mălăele și Nicolae Urs, în locul piesei anunțate, "Podu’", care s-a amânat din cauza îmbolnăvirii neașteptate a uneia dintre actrițele din distribuție, Ioana Moldovan.

Publicul nu a fost, însă, dezamăgit, datorită eforturilor lui Gheorghe Ungureanu, directorul Casei de Cultură, ale lui Horațiu Mălăele și mai ales a actorului Nicolae Urs, care a venit tocmai de la Bârlad, cu puțin timp înainte de începerea piesei, pentru a juca în "Măscăriciul".

Deși valoarea biletelor pentru "Podu’" putea fi returnată, iubitorii de teatru au umplut până la refuz sala Casei de Cultură, pentru a asista la fantasticul joc actoricesc al celor doi mari actori ai scenei românești.

Personajele au redat drama actorului uitat de public, care își retrăiește măreția de fiecare dată când spune o replică, trasând linia destinului implacabil al actorului. Talentul, această calitate supremă, devine indezirabil atunci când actorul se confruntă cu lucruri "pământești". În acest sens, Vasili Vasilici Svetlovidov (interpretat de Horațiu Mălăele), își amintește cu regret refuzul fetei pe care o iubea de a se căsători cu el: "Era ușor să iubească un actor, dar nu să se căsătorească cu el", suna o replică de-a lui Vasili Vasilici.

Pe lângă vodcă, martorul lichid al tenebrelor sufletești, sufleorul Nikita Ivanici (interpretat genial de Nicolae Urs), rămâne singurul spectator al lui Vasili Vasilici, preluând, la un moment dat, rolul actorului-ucenic, care se lasă modelat din punct de vedere artistic.

Momentele de umor, frecvente din punct de vedere cantitativ și savuroase din punct de vedere al efectului, au contrazis replica de început a lui Vasili Vasilici: "Publicul a plecat demult, nimeni nu mă iubește!".

Pe măsură ce luminile creșteau, treptat, în intensitate, cele două personaje și-au dezvăluit dezamăgirile, frustrările și dramele personale: Vasili Vasilici trăiește în umbra succesului trecut, în timp ce Nikita își disprețuiește soția "pe care a luat-o slută, iar acum e și mai slută". Teatrul rămâne principalul subiect pe care cei doi îl au pe masa ședințelor neoficiale ale conștiinței: "S-a dus dracu’ arta, a murit demult", susține, dezolat, Vasili Vasilici, contraatacat, în mod ironic, de Nikitușka: "Rămâne de discutat care dintre ele e mai important pentru omenire - teatrul sau calea ferată…".

Rămâne memorabilă scena în care cele două personaje au simulat copioasa masă invizibilă, pe care trona o scrumbie la fel de invizibilă, o ciorbă cam fierbinte și plăcinte proaspăt scoase din cuptor, pregătite cu măiestrie de imaginația celor doi prieteni. Când rămân fără vodcă, însă, imaginația nu mai are același efect: "Nu mai e vodcă? Asta e tragedie adevărată!".

Memorabil rămâne și momentul în care cei doi vorbesc despre final:

Nikita: "Există sfârșitul lumii?".

Vasili Vasilici: "Există".

Nikita: "Și după sfârșitul lumii ce e?".

Vasili Vasilici: "Alt sfârșit".

Horațiu Mălăele a promis că va veni cu "Podu’" luna viitoare. În acest sens, îi urăm însănătoșire grabnică actriței Ioana Moldovan.