Medicul de gardă
Ce boli stimulează atacul de panică
621
"Mama intră urât în panică în ultimul timp mult mai ușor decât înainte, se plânge că nu mai are aer, dar își revine repede. Are 54 de ani, dar nu ia în serios chestiile astea, spune că sunt de la oboseală. Aparent, este sănătoasă, dar mă gândesc și eu că stările astea nu apar din senin, din moment ce până acum totul era OK" - H. Mihai.
v v v
Apariția bruscă, neașteptată, a unor paroxisme de groază și frică, cu multiple simptome somatice asociate - așa este definit, succint, atacul de panică. Într-adevăr, dr. Iuliana Botezatu, medic specialist în cadrul Phoenix Eastern Medical Center, ne-a confirmat că se cunosc afecțiuni care stimulează astfel de stări, însă consideră că este extrem de important ca tulburarea de panică să fie clar diferențiată de afecțiunile cardiovasculare și de cele respiratorii.
Cât privește afecțiunile care pot stimula sau chiar agrava atacurile de panică, acestea sunt hiper și hipotiroidismul, epilepsia cu convulsiile parțial complexe, hipoglicemia, ingestia anumitor substanțe (amfetamine, cocaină, decongestive nazale simpatomimetice) sau sevrajul anumitor substanțe (alcool, barbiturice, tranchilizante minore). De asemenea, atacul de panică este asociat cu o depresie majoră și, de obicei, durează între 10 și 20 de minute, apoi trece ușor. Criteriile de diagnostic pentru atacul de panică impun prezența a patru sau mai multe crize în decurs de patru săptămâni, apărute în contexte neamenințătoare și în absența epuizării fizice, acestea fiind însoțite de cel puțin patru dintre următoarele simptome: dispnee (dificultăți de respirație), palpitații, dureri sau disconfort toracic, senzația de sufocare/înec, senzație de amețeală sau vârtej, instabilitate, senzație de irealitate, parestezii (amorțeală), bufeuri calde și reci, transpirații, leșin, tremur, teamă de moarte, de a nu înnebuni sau de a face ceva necontrolat în timpul crizei. De aceea, persoanele care acuză astfel de stări trebuie să ia neapărat legătura cu un medic.
Apariția bruscă, neașteptată, a unor paroxisme de groază și frică, cu multiple simptome somatice asociate - așa este definit, succint, atacul de panică. Într-adevăr, dr. Iuliana Botezatu, medic specialist în cadrul Phoenix Eastern Medical Center, ne-a confirmat că se cunosc afecțiuni care stimulează astfel de stări, însă consideră că este extrem de important ca tulburarea de panică să fie clar diferențiată de afecțiunile cardiovasculare și de cele respiratorii.
Cât privește afecțiunile care pot stimula sau chiar agrava atacurile de panică, acestea sunt hiper și hipotiroidismul, epilepsia cu convulsiile parțial complexe, hipoglicemia, ingestia anumitor substanțe (amfetamine, cocaină, decongestive nazale simpatomimetice) sau sevrajul anumitor substanțe (alcool, barbiturice, tranchilizante minore). De asemenea, atacul de panică este asociat cu o depresie majoră și, de obicei, durează între 10 și 20 de minute, apoi trece ușor. Criteriile de diagnostic pentru atacul de panică impun prezența a patru sau mai multe crize în decurs de patru săptămâni, apărute în contexte neamenințătoare și în absența epuizării fizice, acestea fiind însoțite de cel puțin patru dintre următoarele simptome: dispnee (dificultăți de respirație), palpitații, dureri sau disconfort toracic, senzația de sufocare/înec, senzație de amețeală sau vârtej, instabilitate, senzație de irealitate, parestezii (amorțeală), bufeuri calde și reci, transpirații, leșin, tremur, teamă de moarte, de a nu înnebuni sau de a face ceva necontrolat în timpul crizei. De aceea, persoanele care acuză astfel de stări trebuie să ia neapărat legătura cu un medic.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Vineri, 30 Noiembrie 2012
Luni, 19 Noiembrie 2012
Marţi, 06 Noiembrie 2012
Sâmbătă, 10 Noiembrie 2012
Vineri, 02 Noiembrie 2012
Sâmbătă, 27 Octombrie 2012