Colțul constănțeanului supărat

Nu spunem o noutate, situația așa-ziselor parcări de reședință a încins dintotdeauna spiritele între conducătorii auto, de multe ori și din cauză că unii își arogă dreptul de… stăpâni, fără a marca teritoriul așa cum a dispus primăria. Astfel, în locul plăcuței galbene pe care sunt înscrise numărul autoturismului și cel al autorizației de închiriere de la primărie, sunt locatari care scriu direct pe asfalt, cu vopsea, numărul mașinii: "După care, cu un tupeu ce greu mai vezi, fac tărăboi dacă altcineva parchea-ză acolo. Nimeni nu s-ar crampona de chestia asta, dacă ar avea bunul simț ca atunci când altcineva le ocupă locul să se dea la fund. N-ai argumente să te bați, atâta timp cât nu plătești chirie la primărie. Eu locuiesc în zona Boema și sunt ceva locuri de parcare, dar și foarte mulți proprietari de mașini.

Nu mi-am făcut timp să închiriez un loc, și dacă mă învârt de mă ia amețeala până parchez, e numai problema mea. Dar nu m-am gândit niciodată să păcălesc pe nimeni. Cred că primăria ar trebui să facă un control, iar cei care sunt prinși cu mâța-n sac să fie amendați că se fac stăpâni pe spațiul public" – este de părere Mariana Iorgu.

Chestiune discutabilă

Alți cititori sunt de părere că atâta vreme cât numărul locurilor de parcare este insuficient, primăria ar trebui să renunțe la "acest gen de chirii. Să zicem că eu nu vreau să parchez pe un loc închiriat de altul, dar unde să mă duc? Sunt locuri destule de parcare în oraș? Ca să nu mai spun că ăia care sunt mai vechi în bloc spun că au prioritate. M-am săturat și de scandaluri! Apropo, pentru ce plătim taxa pe liniște?" (Dinu Alexe).

Tot cu referire la spinoasa problemă a parcărilor în Constanța, Magda Ifrim consideră că a devenit o tradiție ca lupta pentru un loc de parcare, indiferent dacă este vorba despre zona de reședință sau de altă parte a orașului, să se lase cu scântei. Iar de aici și până la amenințări directe, drumul e scurt: "Cred că sistemul ăsta trebuie să dispară. Parchează cine apucă, dacă tot e teren pu-blic. Sau, mai nou, public în-seamnă… privat?".