"Comanda la mine! Nu știi să faci nimic de una singură!"

Asta este placa pe care o aude zilnic, de nenumărate ori, din partea unui soț care nu o ajută, nu vine cu soluții mai bune, în schimb comentează și îi face "teoria chibritului" în orice situație, mai puțin în public.

Cât de neplăcută este cicăleala între partenerii unui dialog, Elena D. (39 ani) o simte de ani buni pe propria piele. Ca și când nu ar fi fost suficient că are o mamă extrem de cicălitoare, a avut parte și de un soț ale cărui calități, atâtea câte există, sunt umbrite de observațiile pe care i le face non stop: "Să nu vă închipuiți că numai pe mine mă bate la cap! El le face observații și socrilor, și băiatului nostru de 11 ani, și colegilor de muncă, nu cred că îi scapă cineva. În vara asta am botezat copilașul unor prieteni, s-a luat și de preot, ba că nu ține cum trebuie copilul, ba că apa e rece și chestii din astea. E greu, e foarte greu de suportat, dar are o calitate când e vorba de mine: nu mă cicălește în public. Zilele trecute i-am spus că dacă mă mai face cu ou și cu oțet, chiar dacă nu ne aude nimeni și, mai ales, dacă îmi mai reproșează că nu știu să fac nimic de una singură, divorțez. S-a făcut că plouă, probabil se gândește că așa cum îl suport de atâția ani, o să-l suport și în continuare. Sunt tristă, m-am izolat de prieteni, până și de părinți, nu vreau să-mi pierd total încrederea în mine și în oameni, nici să fiu tratată ca o sclavă, chiar dacă trăiesc din banii lui de când au apărut problemele cardiace ale băiețelului. Să vă dau numai un exemplu: dacă tot stau acasă, m-am apucat să dau cu var lavabil în hol și în bucătărie, să fie curat de sărbători. Aproape că și-a luat lupa când a început să analizeze direcțiile în care am plimbat bidineaua pe pereți. Mi-a reproșat că am lăsat urme, că în loc să repar, mai rău am stricat, că nu e cazul să mă dau mare din moment ce oricum nu sunt în stare să fac nimic de una singură, deși el e total nepriceput în treburile astea. Mai sunt situații când are dreptate, dar se poate face o observație și altfel. Îmi cer scuze, dar am nevoie de sfatul psihologului. Nu prea cred că părerea mea o să conteze, dar vreau totuși să încerc, poate îmi salvez căsnicia".

v v v

Înainte de a intra în detalii, psihologul Elena Pandrea a ținut să precizeze că nu vă ajută cu nimic prejudecata că, orice ați face, oricum părerea dumneavoastră nu contează pentru soț. Dimpotrivă, chiar dacă nu ați făcut-o până acum, niciodată nu e târziu să-i cereți ar-gumente și explicații pentru observațiile pe care vi le face, mai ales atunci când nu este cazul, în loc să vă plângeți că ați ajuns la capătul răbdărilor. Concret, specialista vă recomandă ca atunci când soțul dumneavoastră e nemulțumit de felul în care ați făcut o treabă sau alta, înainte de a vă supăra, gândiți-vă că ar fi posibil să aibă dreptate și că nu e vorba de o cicăleală, ci de o diferență de păreri, de care ar fi bine să țineți seama, pentru a vă găsi armonia în cuplu.

Dacă, și în aceste condiții, soțul dumneavoastră este permanent nemulțumit, iar tonul lui rămâne la fel de acuzator și ofensator, problemele sunt mult mai complicate, iar din cauza lor, încetul cu încetul, căs-nicia va avea și mai mult de suferit.

Încercați, așadar, să fiți mai atentă cu propria persoană, să nu vă pierdeți stima de sine, să nu vă izolați de prieteni sau rudele apropiate, care ar putea fi un sprijin în momentele mai dificile și, mai ales, să nu căutați scuze pentru comportamentul lui dificil.

Totuși, este posibil ca și după încercarea acestor trucuri, atmosfera să fie la fel de tensionată, iar divorțul să pară iminent. Psihologul vă sfătuiește să analizați foarte bine costurile unui asemenea pas pentru dumneavoastră, cât și pentru copil, și abia atunci când balanța înclină de partea unei despărțiri, spuneți-i partenerului despre hotărârea luată. Doar prin amenințări nu-și va schimba comportamentul, dimpotrivă, tirul reproșurilor se va intensifica, pentru că va profita în continuare de slăbiciunea dumneavoastră.