Marea Unire din 1918 - conștiința de a fi român

779
Marea Unire din 1918 - conștiința de a fi român - centenarpag7-1543429623.jpg
Marea Unire de la 1918 
a reprezentat momentul 
de coeziune maximă 
a conștiinței naționale 
a tuturor românilor, concretizat în făurirea statului național, suveran, independent și unitar numit România. 


Națiunea Română din ținuturile Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș, aflată sub dominația imperiilor vecine, Rusia și Austro-Ungaria, a hotărât prin acte plebiscitare și reprezentative să se unească, în anul de grație 1918, cu Regatul României, constituind în felul acesta un stat mare, puternic, independent și unitar. 
Datorăm generației Marii Uniri, în frunte cu marii oameni politici care au guvernat atunci, dar și Bisericii Ortodoxe Române, realizarea obiectivului național de veacuri: România în hotarele ei etnice, naționale, așa cum au visat-o strămoșii noștri. 
În tot cursul istoriei, Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuție majoră la promovarea conștiinței unității spirituale a tuturor românilor, cultivând în sufletele lor ideea că au aceeași obârșie ca neam, aceeași limbă și aceeași credință. Limba română și credința creștină au devenit componente fundamentale ale ființei și identității poporului român.
Idealul de unitate națională s-a realizat cu multă jertfă și suferință din partea fiilor Neamului Românesc. 
În această strădanie de secole, Biserica Ortodoxă Română a binecuvântat aspirațiile poporului român de libertate și unitate, participând la momentele cruciale ale istoriei naționale, precum Unirea Principatelor (1859), Războiul de Independență (1877-1878) și Marea Unire din 1918. 
Realizarea Marii Uniri din 1918 s-a făcut prin exprimarea voinței tuturor românilor din Patria-Mamă, dar și din provinciile românești care au revenit la sânul Patriei. Astfel, Sfatul Țării din Chișinău declara, în ziua de 27 martie 1918, că "Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră și vechile hotare cu Austria... de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa, România". 
La rândul său, Congresul General al Bucovinei, întrunit în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuți, a hotărât, în data de 28 noiembrie 1918, "unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Colacin, Ceremuș și Nistru, cu Regatul României". De asemenea, Adunarea Națională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească decreta, la 1 Decembrie 1918, la Alba-Iulia "Unirea acelor Români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România". 


Făurirea Marii Uniri nu era posibilă fără Armata Română 
Un rol hotărâtor în făurirea Marii Uniri l-a avut Armata Română, care a apărat și consolidat ceea ce Națiunea Română a hotărât la 1 Decembrie 1918. Constituirea statului unitar, independent și suveran român, pe întinsul pământului nostru strămoșesc, concretizată prin cele trei Acte ale Unirii amintite mai sus și adoptate în anul 1918 la Chișinău, Cernăuți și Alba-Iulia, a primit investitura Regelui Ferdinand al României. În acest sens, a fost semnat la Iași, în ziua de 27 martie (9 aprilie) 1919, de către Regele Ferdinand și prim-ministrul Alexandru Marghiloman, Decretul-lege de promulgare a actului Unirii Basarabiei cu România. În ziua de 11 decembrie 1918, Regele Ferdinand și prim-ministrul Ion I. C. Brătianu au semnat, la București, Decretul-lege care preciza, între altele, că "Ținuturile cuprinse în Hotărârea Adunării Naționale de la Alba-Iulia de la 18 noiembrie (1 decembrie) 1918 sunt și rămân de-a pururea unite cu Regatul României". Câteva zile mai târziu, la 18 decembrie 1918, Regele Ferdinand și același prim-ministru Ion I. C. Brătianu semnau Decretul-lege nr. 3744, care specifica la articolul 1 că "Bucovina, în cuprinsul granițelor sale istorice, este și rămâne de-a pururea unită cu Regatul României".
Actele Marii Uniri din anul 1918 au primit apoi investitura internațională prin Tratatul de pace semnat la Versailles, în ziua de 28 iunie 1919 și Tratatul de pace semnat la 4 iunie 1920, la Trianon. Nedreptățile istorice au făcut ca unele dintre teritoriile românești unite cu Patria-Mamă, în anul 1918, să fie mai târziu desprinse sau răpite din trupul țării, dar românii au înțeles că frații nu pot fi separați de granițe, iar sentimentele de dragoste și frățietate nu pot fi înăbușite niciodată. 


Ideea de solidaritate națională 
Anul acesta, se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire realizată de români în anul 1918. Pentru noi toți străbate, ca un fir roșu, în cursul zbuciumatei noastre istorii, ideea de solidaritate națională "de la vlădică până la opincă". Generația Unirii a fost, de fapt, întreaga Națiune Română din toate ținuturile locuite de români, care a participat la făurirea Statului român modern fie pe front, fie în cabinete diplomatice și care a rezistat eroic în fața foametei, epidemiilor sau fărădelegilor ocupanților temporari, dar având în suflet speranță neclintită în biruință. 
Cu prilejul Centenarului Marii Uniri, Biserica Ortodoxă Română a rânduit să fie omagiată "unitatea de credință și de neam" a tuturor românilor și să fie comemorați "făuritorii Marii Uniri din 1918", care n-au precupețit niciun efort pentru dăinuirea conștiinței de neam, credință, limbă, cuget și simțire românească. Exemplele sunt multiple, între care amintim pe basarabenii: mitropolitul Gurie Grosu, Ion Inculeț, Pantelimon Halippa, Ioan Pelivan, Pantelimon Erhan, Ion Buzdugan, Ștefan Ciobanu, Iustin Frățiman, Nicolae Popovschi, Alexandru Baltaga, Andrei Murafa etc., pe bucovinenii Iancu Flondor, Sextil Pușcariu, Doru Popovici, Dionisie Bejan etc., pe ardelenii și bănățenii: mitropolitul Roman (Romulus) Ciorogariu, Vasile Goldiș, Ștefan Cicio-Pop, Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voievod, episcopul Miron Cristea al Caransebeșului, viitor Patriarh al României, Octavian Goga, Vasile Lucaciu etc. 
Pr. prof. univ. dr. 
Nechita RUNCAN


Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Vineri, 30 Noiembrie 2018
Stire din Cetățenești : Regele Ferdinand, regele României Mari
Pagina a fost generata in 1.5531 secunde