Patronul "îi arde" pe angajați la buzunar "că așa vrea criza!"

Somat să plătească sute de milioane de lei drept pagubă făcută într-un accident rutier produs din vina altui șofer, angajatul s-a răzvrătit. Ar avea și motive, întrucât Codul Muncii îi scutește de răspundere pe salariații ce produc pagube care se încadrează în "riscul normal al serviciului" (art. 270, alin. 2).

Ași în mâneca inspectorilor instituțiilor de control ale statului, chichițele ascunse printre nenumăratele articole din Codul Muncii le permit acestora să aplice amenzi chiar și atunci când cei controlați au impresia că nimic nu li se poate reproșa din punct de vedere al respectării legislației muncii.
Că angajatorii ar trebui să-și facă timp pentru a identifica subtilitățile care se ascund în spatele formulărilor legale seci o dovedesc nenumăratele procese cărora instanța le dă câștig de cauză angajaților.
"Fratele meu este șofer și lucrează la o firmă din Constanța. Din cele ce-mi mai povestea, mi-am dat seama că șeful lui și-a făcut un obicei să recupereze din pierderile crizei de la angajați, imputându-le tot felul de nereguli și stabilind el suma imputată. Iar ei, ca fraierii, de frică să nu fie dați afară, cotizau și nu se mai plângeau nicăieri. Când era vorba de bani puțini, mai mergea. De data asta e groasă rău de tot, fratele meu a fost implicat într-un accident, slavă Domnului, fără victime, în schimb toată încăr-cătura din mașină s-a dus dracului. Mașina are asigurare, problema e că șeful vrea să-l oblige pe fratele meu să suporte toată paguba și e vorba de peste 300 de milioane lei vechi. I-a propus să plătească, deocamdată, în rate și mai discută după ce se duce criza. Cum e posibil așa ceva dacă fratele meu nu a avut nicio vină în acel accident? Am discutat cu cineva și mi-a spus că accidentele fac parte din riscurile meseriei de șofer și nu trebuie imputate pagubele. Aș vrea să știu pe ce se bazează acest șef? Că fratele meu a bușit mașina fără să fie vina lui? Sau trebuie să plătească pentru simplul fapt că era el la volan? Dar dacă, Doamne ferește, făcea pagubă materială mai mare, ce se întâmpla, îi lua toate bunurile? Am încercat să aflu personal răspunsurile de la patron, dar știți ce mi-a spus? Că îi arde pe angajați la buzunar că așa vrea criza, nicidecum el! Ăsta e răspuns de om cu scaun la cap?!" - ne-a povestit, extrem de iritată, V. Sarățeanu (41 ani), care ne-a rugat să-i ajutăm fratele să iasă din impasul în care se află.
v v v
Într-adevăr, Codul Muncii îi scutește de răspundere pe salariații ce produc pagube care se încadrează în riscul normal al serviciului (art. 270, alin. 2), dar și de alte prejudicii provocate de forță majoră, de cauze neprevăzute și care nu puteau fi înlăturate.
În schimb, consilierul juridic Carmen Gigică atrage atenția că, potrivit aceluiași act normativ, angajații răspund patrimonial, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina și în legătură cu munca lor.
Angajatorii trebuie să fie însă extrem de atenți și să nu facă rabat nici de la articolul 164, alineatul 2, din Codul Muncii, potrivit căruia reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
Lucru confirmat și de Inspectoratul Teritorial de Muncă, de unde am aflat că, indiferent de situațiile imputate angajaților, angajatorii nu au voie să procedeze, cu de la sine putere, la rețineri din drepturile salariale, obligația lor fiind aceea ca în astfel de cazuri să solicite anchetă din partea instituțiilor abilitate ale statului, în măsură să stabilească dacă faptele se încadrează sau nu în "riscul normal al serviciului", despre care face vorbire Codul Muncii.