Astăzi, mare sărbătoare creștină - Întâmpinarea Domnului. Obiceiuri populare și superstiții

640
Astăzi, mare sărbătoare creștină - Întâmpinarea Domnului. Obiceiuri populare și superstiții - sarbatoarea-intampinarii-domnulu-1738346166.jpg
Sărbătorită la 40 de zile de la nașterea lui Iisus Hristos, Întâmpinarea Domnului este un praznic împărătesc și de această zi sunt legate multe tradiții.

Întâmpinarea Domnului este o sărbătoare care comemorează momentul în care Hristos este adus la Templul din Ierusalim de Fecioara Maria și de Iosif pentru împlinirea rânduielilor Legii. După legea iudaică, la 40 de zile de la nașterea pruncului de parte bărbătească, mama acestuia trebuia să meargă la Templu ca să-l închine lui Dumnezeu, cu gândul că din acesta se poate ridica Mesia. Iisus Hristos este dus la Templu împreună cu o pereche de turturele, care trebuiau aduse jertfă lui Dumnezeu.

Dacă la ortodocşi accentul sărbătorii se pune pe prunc, la catolici, pe primul plan stă Fecioara Maria, care a venit la templu pentru curăţirea ei, după lege. De aceea, la catolici sărbătoarea este cunoscută şi sub numele de Curăţirea Sfintei Marii şi este trecută între sărbătorile Maicii Domnului.


Dat fiind că Pruncul Iisus a venit pe lume la 25 decembrie, după exact 40 de zile, pe 2 februarie, a fost adus de Maica Sa la Templu, pentru a fi înfățișat lui Dumnezeu.

În vreme ce credincioșii respectă Întâmpinarea Domnului, în popor se ține Streneia sau Ziua Ursului. Pentru că erau convinși că în această zi pot căpăta ei înșiși puterea ursului, oamenii se ungeau cu grăsime de urs pe 2 februarie și practicau acest ritual în special asupra copiilor. Bolnavii erau trataţi în această zi prin afumare cu păr de urs. Se mai zice despre Stretenie că este o zi rea, cu multe ceasuri rele, iar cine se naşte sau cine face nuntă în această zi va avea parte numai de necazuri şi nu-i va merge bine. Strămoșii puneau schimbarea vremii pe seama felului în care se comportă ursul, zis și Ăl Mare ori Martin.

În tradiţia populară, se consideră că în această zi anotimpul rece se confruntă cu cel cald, sărbătoarea fiind un reper pentru prevederea timpului calendaristic. Se credea că, dacă în această zi este soare, ursul iese din bârlog şi, văzându-şi umbra, se sperie şi se retrage, prevestind astfel, prelungirea iernii cu încă șase săptămâni. Dimpotrivă, dacă în ziua de Stretenie cerul este înnorat, ursul nu-şi poate vedea umbra şi rămâne afară, prevestind slăbirea frigului şi apropierea primăverii. Se mai spune că, dacă în ziua de Stretenie este cald, atunci, în cursul anului, va fi vară călduroasă și îmbelșugată, iar dacă în această zi este frig, ger și viscol, atunci vara va fi friguroasă și neroditoare.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4198 secunde