Bijuteriile arhitecturale ale Constanței. Povestea Casei Cănănău

Ridicată în anul 1913, Casa Cănănău a servit drept sediu al Băncii Naționale, apoi sediu al Consulatului Republicii Populare Chineze, ca ulterior să găzduiască un restaurant. Clădirea cu vedere la Casino se distinge prin frumusețea și unicitatea arhitecturii.

A aparținut fostului primar conservator al Constanței, Titus Cănănău, care a lucrat îndeaproape la ridicarea imobilului cu binecunoscutul arhitect Victor Stephănescu. Clădirea, o adevărată capodoperă, face parte astăzi din categoria monumentelor istorice.

Prezintă elemente neoromânești, ornamentație Art Nouveau și aparență victoriană. Deși asimetrică din punct de vedere compozițional, vila a fost gândită "într-o legătură livrescă și romanțioasă cu priveliștea panoramică asupra mării", subliniază dr. Doina Păuleanu, directorul Muzeului de Artă din Constanța.

Moscheea Carol I, Palatul Comunal (în prezent Muzeul de Istorie Națională și Arheologie), Casa Pariano (astăzi Muzeul "Ion Jalea"), Casa Cănănău, clădirea Cuibului Reginei (astăzi Muzeul Portului) sunt doar câteva dintre lucrările marelui arhitect Victor Stephănescu. Datorită lui, Constanța a moștenit o serie de clădiri a căror arhitectură îți taie respirația.

Un cumul de detalii

Doina Păuleanu descrie casa ca "un cumul de detalii, uneori contradictorii, nu anulează surpriza descoperirii paramentului de piatră, a bovindoului semicircular cu ferestre, a frizei de castan într-un basorelief, a vreunui arc frânt…".

La etaj, sunt amenajate birourile foar-te vechi, iar la parterul clădirii se află șase camere în care primarul obișnuia să își invite musafirii.

Camera cu flori este amenajată în stil English Rose, iar cea Albă este o cameră cu panoramă impresionantă și foarte luminoasă. Mai există camera Stejar, numită odinioară "biroul lui Titus", dar și camera Vișinie, ce amintește de eleganța Angliei. Pe lângă camera Verde, există și camera Trabuc, dedicată havanelor cubaneze.

"Activitatea unor arhitecți celebri care au lăsat orașului nostru o moștenire culturală este deosebit de importantă pentru istoria urbei", a declarat Doina Păuleanu. Criticul de artă a subliniat că această activitate demonstrează voința de a recupera decalajele culturale instituite între orașul nostru, revenit la țară în 1878, și celelalte mari orașe ale țării.

Se pare că această casă a fost executată la comanda primarului Titus Cănănău, care a dorit să-și pună amprenta asupra imobilului. Colaborarea cu arhitectul a fost una bună, dar pe alocuri se simt intervenții care nu i-au aparținut marelui arhitect al vremii.