Ce facultate ai absolvit? Care sunt domeniile în care îți poți găsi mai ușor un loc de muncă

Absolvenții de arhitectură sau științe economice își găsesc mai repede un loc de muncă decât cei de la științele naturii și silvicultură, a căror intrare pe piața muncii este mai lentă, arată un studiu realizat de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS).



Studiul a fost realizat în cadrul proiectului european DOCIS - Dezvoltarea unui sistem operațional al Calificărilor din învățământul superior din România și vizează integrarea absolvenților recenți de învățământ superior pe piața muncii.

Conform studiului, există domenii în care absolvenții își găsesc un loc de muncă, în medie, după o lună și jumătate, cum ar fi cei de la arhitectură, și în peste două luni cei de la științele economice.

Absolvenții de la științe sociale și politice, științe inginerești, științe umaniste, educație fizică și sport au nevoie în medie de trei luni și jumătate până își găsesc un loc de muncă, iar cei de la sănătate, de patru luni.

Tinerii care au absolvit domeniul arte își caută, în medie, aproximativ patru luni un loc de muncă, iar cei de la medicină veterinară și drept, puțin peste patru luni.

Absolvenții de la științe exacte caută un loc de muncă peste cinci luni, cei de la știinte agricole și silvice peste șase luni, iar cei de la științe ale naturii aproape șapte luni, potrivit studiului.

Competențele transversale de tipul cunoașterea unei limbi străine și abilitățile de lucru cu calculatorul au importanță aproximativ egală cu modul de prezentare la interviu și cu tipul de personalitate, conform datelor prezentate. Totuși, competențele transversale sunt mult mai importante decât cele specifice în găsirea primului job, cu excepția domeniului medicină umană, spun autorii studiului.

Atât pentru absolvenți, cât și pentru recrutori, competențele specifice dobândite în cadrul programelor de studii sunt importante, însă ocupă un loc secundar față de cele transversale. Inclusiv în timpul discuțiilor de grup cu recrutorii, aceștia par să plaseze competențele transversale și tipul de personalitate în plan superior față de abilitățile stricte dobândite în cursul programelor de studii.

Aproximativ 55% din absolvenți consideră în mare sau în foarte mare măsură că au obținut abilitățile necesare pentru îndeplinirea responsabilităților de la locul de muncă. De asemenea, jumătate dintre absolvenți consideră că stagiile de practică desfășurate în timpul facultății le-au fost utile în activitatea de după absolvire.

Majoritatea absolvenților (86%) consideră că au învățat meserie mai degrabă la locul de muncă și nu la facultate.

Absolvenții din domeniul științelor economice sunt cei mai nemulțumiți de calitatea pregătirii primite în timpul facultății. Totodată, absolvenții din domeniile arte, arhitectură și urbanism sau sănătate sunt mai mulțumiți decât restul de modul în care facultatea urmată i-a pregătit pentru cerințele pe care trebuie să le îndeplinească la locul de muncă actual.

Autorii studiului mai arată că absolvenții consideră că mai mult de jumătate (55%) dintre cunoștințele și abilitățile de care au nevoie la locul de muncă au fost deprinse chiar la locul de muncă, aproximativ o treime (32%) în facultate, iar 14% în alte împrejurări.

Atât angajatorii, cât și absolvenții consideră că, în momentul de față, sistemul de învățământ superior reușește să furnizeze cunoștințele teoretice de care au nevoie, nu însă și abilitățile practice.

Doar aproximativ un sfert dintre angajatori (27%) și recrutori (23%) consideră că principala responsabilitate ar trebui să aparțină angajatorilor. Pentru 76% din angajatori nu contează dacă un posibil angajat are doar diplomă de licență sau are și diplomă de master, 17% declară că dintre doi candidați similari l-ar angaja pe cel cu diplomă de master, în timp ce 7% spun că l-ar angaja pe cel cu diplomă de licență.

Studiul a fost făcut pe 5.576 de absolvenți recenți și 4.000 de angajatori, selectați din liste ale firmelor din România, potrivit autorilor studiului.