Ce l-a determinat pe secretarul de stat Radu Gheorghe Szekely să viziteze Școala gimnazială nr. 38

„A fost o zi deosebită pentru Școala Gimnazială Nr. 38 «Dimitrie Cantemir», cu foarte multe activități interesante în derulare pentru elevii însetați de cunoaștere, în care ne-a surprins extrem de plăcut vizita dl. secretar de stat Radu Szekely, alături de reprezentanții Ministerului Educației și IȘJ Constanța”, mărturisea prof. Iris Sarchizian, director. „Apreciindu-i activitatea deosebită în domeniul educației, atât din presă, dar în special prin intermediul regretatei Ana Medeșan, cofondator «Profesorul digital» - Digitalizarea României, am fost onorată să-l pot întâlni personal și să împărtășim din experiențele manageriale și nu numai. Ne-a bucurat nespus că au identificat un model de școală românească, adaptată noilor cerințe și condiții. Vizitând școala și văzând modul de abordare a orelor de curs - în aer liber, pe Aleea lui Cantemir sau în clase -, am primit aprecieri cu care ne putem mândri atât noi, cadrele didactice, eu ca director, dar mai ales elevii, atât de entuziaști că sunt din nou împreună, în școala lor de suflet, într-un mediu relaxat și motivant pentru învățare”.

„Învățământul special nu este camera resursă, un centru de evaluare sau școala specială din oraș”

În urma vizitei de la Constanța, secretarul de stat Radu Gheorghe Szekely avea să consemneze pe pagina sa de socializare:

„Mulțumiri si recunoștință oamenilor care înțeleg că fiecare copil are dreptul la aceeași șansă, depinde doar de noi să nu le-o luăm.

«Învățământul special» sau «incluziv» nu este despre un loc, un centru de plasament, și nicidecum despre un program preambalat. Învățământul special sau incluziv este un serviciu pentru copii, nu un loc unde acești copii sunt trimiși. Învățământul special nu este camera resursă, un centru de evaluare sau școala specială din oraș. Nu este nici măcar despre politici de incluziune sau de egalizare a șanselor. Învățământul special este în primul rând despre copii și tineri. Și este despre oamenii care fac ca fiecare copil să se simtă special, care-l ajută să aibă un parcurs educațional adaptat potențialului său, care sprijină tinerii să devină cât mai independenți și stăpâni pe viața lor. Unora le este mai greu decât altora, dar potențialul există în fiecare copil, din orice școală, și trebuie descoperit și cultivat.

În Centrele Școlare de Educație Incluzivă pe care le-am vizitat ieri (25 mai – n.r.) la Constanța («Albatros», «Delfinul» și «Maria Montessori») oamenii fac o treabă minunată. Cu copiii și tinerii de acolo. Fac și garduri noi și frumoase, vopsesc și pereții și cumpără mobilier nou, dar cel mai frumos lucru pe care îl fac este că dau copiilor de acolo acea șansă pe care încă societatea noastră nu pare dispusă să o dea în școli realmente incluzive, unde copii fără dizabilități s-ar dezvolta alături de cei cu deficiențe diverse, învățând în primul rând să trăiască împreună - nu separați, la fel cum ar trebui să trăim și în societate sau la locul de muncă. Pentru ca educația specială și incluzivă să fie eficientă, în aceste centre ar trebui să existe și clase pentru copii fără dizabilități, iar, pe de altă parte, serviciile de sprijin și consiliere trebuie să fie disponibile copiilor și educatorilor lor în orice școală, accesibile familiei în comunitate, la sat și la oraș, cât mai aproape de locul în care copiii învață. De locul în care orice copil învață”.