Cetăți dobrogene în așteptarea prezentului

Sesiunea Internațională "Pontica", desfășurată săptămâna trecută la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, s-a încheiat mai puțin convențional - cu o vizită documentară pe care participanții au realizat-o la Complexul Muzeal Histria.

"Orgamele" de la Jurilovca
În drum către Histria, am făcut o oprire la Jurilovca, locul unde, dacă vrei, te poți topi în liniștea Dunării. Tot aici e locul în care grăiesc prin tăcere "Orgamele", sau Argamum: patru bazilici paleocreștine, cel mai vechi mormânt grecesc (jumătatea sec. VII î.Hr.) din bazinul pontic.
Cercetările arheologice la situl de la Jurilovca au fost demarate de Paul Nicorescu, de la Universitatea Iași, și au fost continuate de Maria Coja, de la Institutul de Arheologie din București. În perioada 1965-1985, cercetătoarea a descoperit două bazilici paleocreștine, o poartă cu turn, un tronson de incintă romano-bizantină, o incintă greacă, o poartă cu turn pe latura de sud a incintei, un sector artizanal de epocă greacă și romană. De asemenea, un sondaj pe latura de sus a revelat o locuire hallstattiană din sec. IX-VIII î.Hr. (perioada hallstattiană desemnează o civilizație preistorică, caracterizată prin stăpânirea meșteșugului bronzului, oțelului, a agriculturii, a creșterii animalelor și a ocupațiilor artistice). La SV de fortificația romano-bizantină s-a descoperit o necropolă plană din secolele V-VI d.Hr. Așa cum arată dr. Mihaela Mănucu Adameșteanu, de la Institutul "Vasile Pârvan" al Academiei Române, forma greacă a toponimului - "Orgame" - este cunoscută dintr-un fragment al operei geografului Hecateus din Millet (sec. VI î.Hr), "Periegesis", fiind cea mai veche mențiune scrisă a numelui unei localități de pe teritoriul României.

Cetatea Histria
În continuarea călătoriei documentare, Cetatea Histria le surâde de sub ruine vizitatorilor.
Histria, în limba greacă Istria, de la Istros - Dunărea, este orașul ridicat acum 2600 de ani de navigatori și negustori greci, mânați de dorința de a face comerț cu băștinașii geto-daci. Așezarea, prosperă timp de opt secole, era înconjurată de un zid de apărare puternic, beneficia de conducte de apă de peste 20 km, de instituțiile de educa-ție fizică - gymnasion și cele culturale - museion.
În perioadele 1914-1916 și 1921-1926, cercetările susținute ale lui Vasile Pârvan au dezvăluit în întregime zidul mare al cetății, dar și edificii publice și private din sec. IV-VII d.Hr., precum edificiul comercial, termele, piața cu portic sau cartierul din vestul cetății.
În 1949, lucrările sunt încredințate Academiei Române prin Institutul de Arheologie, fiind extinse săpăturile.
Cele opt decenii de cercetare au scos la iveală o opulență de materiale documentare: amfore, fragmente sculpturale, inscripții, vase de sticlă, monede, ceramică, elemente arhitectonice, etc, adăpostite de Muzeul Histria, foarte îngrijit și modern.
Muzeul Histria a fost înființat în 1982 și se află în administrarea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța.